Ţinta 2020: Autostrăzile şi drumurile expres prioritare în Master Planul pe Transport

Autor: Florin Pușcaș
Publicat: 10-04-2015 08:49
Actualizat: 10-04-2015 10:25

Master Planul General de Transport (MPGT), precum şi Strategia de Implementare - documentul cheie care stabileşte prioritizarea proiectelor de infrastructură pentru anii ce urmează, a fost modificat astfel încât să ţină cont de observaţiile făcute de Comisia Europeană şi e gata să fie retransmis oficialilor europeni pentru aprobarea finală.

Potrivit surselor HotNews.ro, lista de proiecte prioritare este uşor diferită faţă de prima varianta a Strategiei de Implementare adoptată de Guvern în martie.

Pe primul loc apare de dată această autostrada Sibiu - Piteşti, cu un punctaj de 112,2 puncte. Pe doi apare autostrada Bacău - Paşcani (97,85 puncte), tronson ce înainte ocupă prima poziţie. Rocada s-a făcut după ce punctajul a fost ajustat ca urmare a aplicării criteriului de "missing link" (legătura lipsa).

Lista autostrăzilor considerate prioritare în următorii 5-7 ani include: Sibiu - Braşov, Braşov - Ploieşti, Piteşti-Craiova, Târgu Neamţ - Paşcani - Iaşi şi Borş - Suplacu de Barcău - Nădăşelu (lângă Cluj Napoca). Faţă de varianta iniţială, din Strategia de Implementare a dispărut autostrada Braşov - Bacău ca prioritate pentru viitorul apropiat.

La capitolul drumuri expres, lista priorităţilor consemnează proiecte care vizează în special Moldova, pe ruta Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău.

În cazul centurii Capitalei, până în 2020 eforturile se vor concentra pe lărgirea la 4 benzi a actualei Şosele, în special Centura Sud, iar din 2020 se va lua în calcul şi realizarea autostrăzii de centură A0, pe partea de Nord a Capitalei, unind A1, A3 şi A2.

Pentru întreg sectorul rutier, până în 2020 - perioada care se suprapune cu actualul exerciţiu financiar european, necesarul de bani pentru toate investiţiile propuse ajunge la circa 12,6 miliarde de euro (autostrăzi, drumuri expres, transregio şi euro-trans), conform calculelor finale din Master Plan. Din aceştia, circa 4,8 miliarde de euro ar veni din fonduri europene şi cofinanţările naţionale aferente acestora. Pentru restul, România ar trebui să apeleze la împrumuturi.