Printre punctele sensibile ale acestui proiect de lege se numǎrǎ interceptarea convorbirilor telefonice şi controlul Internetului. Proiectul defineşte misiunile diverselor servicii (care ţin de ministerul de interne şi de externe, precum şi de armatǎ sau de vǎmi) în conetxtul prevenirii actelor teroriste, dar şi în ce priveşte "apǎrarea şi promovarea intereselor economice, industriale şi ştiinţifice majore ale Franţei". Adoptarea textului este ca şi asiguratǎ întrucît el este sprijinit de opoziţia de dreapta. A originea acestui proiect de lege s-a aflat un raport din iulie anul trecut de unde reieşea cǎ Franţa este singura mare democraţie occidentalǎ care nu dispunea de un cadru legal pentru politica sa de colectare de informaţii.
Potrivit unui sondaj, 63 la sutǎ dintre francezi sunt favorabili limitǎrii unora dintre libertǎţile lor individuale în numele luptei împotriva terorismului. Ceea ce nu a împiedicat unele asociaţii sǎ denunţe acest text întrucît ar permite o "supraveghere în masǎ a cetǎţenilor". Voci critice s-au exprimat şi din rîndurile magistraturii sau ale ecologiştilor. Cotidianul Le Monde nu ezitǎ sǎ afirme cǎ un "Big Brother se disimileazǎ în inima serviciilor de informaţii", (aluzie la un celebru roman al lui George Orwell despre un sistem totalitar care îşi supravegheazǎ cetǎţenii 24 de ore din 24).
Si tot în le Monde i se reproşeazǎ executivului francez cǎ s-a grǎbit cu redactarea acestui text de lege, potrivit rfi.ro. Franţa se aflǎ de fapt în faţa unei dileme care a apǎrut dupǎ atentatele din 2001 din Statele Unite. Democraţiile sunt, pe de o parte ameninţate de terorism, dar pe de altǎ parte anumite legi "ameninţǎ" sǎ submineze democraţia, statul de drept şi drepturile omului. "Graba este un prost sfǎtuitor", mai scrie Le Monde cerând o dezbatere mai largǎ, în Franţa, pe marginea acestui text.