Ministrul apărării de la Chişinău, Anatol Şalaru, consideră că Republica Moldova este ţinta unui război hibrid al Federaţiei Ruse, un pericol care, a atras el atenţia, nu este reflectat în proiectul noii Strategii de securitate naţională.
''Când noi spunem că un post de televiziune sau un ziar care apare în Rusia, dar apare şi în Moldova, a început un atac la adresa suveranităţii din Republica Moldova, unii spun că 'e dreptul la cuvânt!'. Dar în realitate nu este aşa'', a declarat Anatol Şalaru într-un interviu pentru Europa Liberă. Ministrul apărării a apreciat că noua Strategie de securitate, prezentată cu aproape o jumătate de an întârziere, ''nu face faţă riscurilor şi cerinţelor zilei'', semnalând în acelaşi timp faptul că documentul nu defineşte drept o ameninţare prezenţa trupelor ruseşti în regiunea transnistreană.
''Noi avem pe teritoriul Republicii Moldova o armată de ocupaţie, o armată străină, două mii şi ceva de militari. Asta nu este o armată care a apărut de la sine sau care este a vreunui trib din Africa. Este armata rusă care se află în Transnistria. (...) În fiecare săptămână se antrenează, în fiecare săptămână fac trageri, trageri de zi, trageri pe timp de noapte. (...) De ce această Strategie nu spune clar statutul lor, dacă ei sunt un pericol sau nu sunt?'', s-a întrebat Anatol Şalaru în interviul menţionat. El a adăugat că a rămas prea puţin timp pentru a modifica şi adapta textul documentului la riscurile actuale, întrucât mandatul preşedintelui Nicolae Timofti, cel care trebuie să aprobe Strategia de securitate naţională, expiră la sfârşitul acestei luni.
Proiectul noii Strategii a fost elaborat de un grup de lucru în cadrul Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova, la care au participat oficiali, reprezentanţi ai mediului academic şi experţi. Potrivit documentului, Republica Moldova se confruntă cu riscuri şi ameninţări - atât de ordin extern, cât şi intern - la adresa securităţii sale. Printre ameninţările externe majore sunt menţionate instabilitatea regională, conflictul de pe teritoriul Ucrainei şi riscul extinderii acestuia în Republica Moldova, implicarea unor cetăţeni străini şi persoane juridice străine în probleme de politică internă ale republicii şi în susţinerea regimului separatist de la Tiraspol, conform Agerpres.