În opinia lui Gyorgy Frunda, "trebuie adoptate norme de aplicare şi trebuie prevăzute foarte clar şi limitativ situaţiile în care Serviciul Român de Informaţii poate face acte de cercetare. Încercăm iarăşi să copiem modelul francez, care permite serviciilor secrete franceze ca în cazuri de siguranţă naţională şi terorism să facă acte de urmărire penală, dar prevede limitativ acest lucru şi interzice legea franceză ca serviciile speciale de securitate franceze să facă interceptări sau să facă alte acte de urmărire penală pentru orice alt fel de infracţiuni".
Fostul parlamentar consideră că OUG "nu e suficient de bine explicată şi acest lucru trebuie să se facă în normele de aplicare şi evident, este un act normativ tranzitoriu, iar Parlamentul ar trebui cât de repede să modifice legea în urma deciziei Curţii Constituţionale şi în lege să se facă toate specificaţiile necesare".
Gyorgy Frunda a mai declarat, la RFI, că judecătorii Curţii Constituţionale au luat "o decizie solomonică, pentru că au spus că această decizie se aplică inclusiv dosarelor în curs, asta înseamnă că judecătorul va trebui să elimine din dosarele care se află deja pe rolul instanţelor de judecată acele interceptări care au fost făcute de SRI. Acestea sunt neconstituţionale şi judecătorul nu le va putea lua în considerare atunci când va lua decizia în speţa respectivă. Desigur, dosarele merg înainte şi pe baza probatoriului existent la dosar, alt probatoriu decât înregistrările, judecătorul va lua o decizie. Pentru dosarele aflate în curs la Parchet, procurorul va fi obligat să elimine aceste dosare, iar în acele dosare în care s-a adus deja o decizie, potrivit deciziei CCR, de ele judecătorul nu se poate atinge. Nu sunt convins că se va întâmpla aşa. În dosarele în care un inculpat sau un condamnat acum a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a interceptărilor, el va putea printr-o contestaţie în anulare să ceară redeschiderea dosarului, pentru că el a invocat acest lucru. Desigur, CCR a vrut să menţină stabilitatea juridică, de aceea a spus că nu se pot atinge de deciziile definitive şi irevocabile ale instanţelor judecătoreşti din România. Pe de altă parte, dacă fac o analiză de drept constituţional, nimic, dar absolut nimic nu fundamentează decizia CCR de a putea să mă prelevez de decizia Curţii în dosare în curs, fie în urmărire penală, fie în judecată, dar nu şi în dosarele rămase definitive. Neconstituţionalitatea exista şi atunci, neconstituţionalitatea exista din momentul în care s-au făcut interceptările de către SRI şi acum există decizii definitive. Dar eu înţeleg compromisul făcut de CCR, a vrut să asigure o stabilitate a hotărârilor judecătoreşti definitive".
"Dacă un articol dintr-o lege este neconstituţional, el nu este neconstituţional din momentul în care Curtea stabileşte acest lucru, el a fost neconstituţional în toate dosarele în care s-a aplicat. Neconstituţionalitatea poate fi invocată şi în instanţele româneşti şi în instanţele europene", subliniază Frunda.
"Dacă CCR stabileşte că o lege este neconstituţională, ea nu este numai din momentul în care Curtea a stabilit acest lucru, ci este în toate cauzele în care s-a aplicat. Efectul este pentru viitor, dar neconstituţionalitatea a existat tot timpul", conchide fostul senator.