Cum te face cazierul fiscal infractor

Autor: Radu Pop, Colaborator
Publicat: 16-04-2016 00:42

Jurnalul National:

Peste 300 de fapte pot fi înscrise în cazierul fiscal al contribuabililor, de trei ori mai multe decât în urmă cu un an. Unele sunt infracţiuni minore care nu au nici o treabă cu plata impozitelor, însă o mică contravenţie înscrisă în cazierul fiscal poate scoate o microfirmă definitiv din piaţă.

N-ai completat corect un formular, ai întârziat, chiar şi cu o zi, depunerea situaţiilor financiare sau a raportărilor contabile, ţi-a expirat un contract de comodat privind sediul social de care nu ştiai că are un termen determinat? Pentru oricare din aceste fapte eşti considerat infractor şi fapta va fi înscrisă în cazierul fiscal. “ Sunt introduse în cazierul fiscal şi fapte care sunt sancţionate cu 300-400 de lei conform Legii 82/1991 privind contabilitatea. N-ai completat corect un formular nu înseamnă că te-ai sustras de la plata taxelor, dar este o contavenţie ce îţi apare în cazierul fiscal. Măsurile sunt disproporţionate în raport cu gravitatea faptei”, a declarat consultantul fiscal Adrian Bența. Acesta a mai adăugat că oamenii de la ANAF, circa 30.000, angajaţi pe bandă rulantă, trebuie să-şi facă de lucru.

Pierzi codul de TVA

Cea mai mare problemă pentru firmele care au fapte înscrise în cazier este că pierd, indirect, calitatea de plătitor de TVA pe care o pot redobândi doar după foarte multe demersuri, inclusiv după completarea din nou a celebrei declaraţiei 088, a explicat avocatul Gheorghe Piperea. “ Dacă nu mai ai dreptul să deduci TVA consecinţele sunt foarte dure. Partenerul de afaceri nu-şi mai poate deduce nici el propriul TVA şi poate să se trezească după luni de zile, ani de zile că trebuie să refacă contabilitatea şi să plătească, la rândul său, o grămadă de penalităţi. Din această cauză multe firme te evită”, a explicat Piperea. Antreprenorii care au cazier fiscal nu mai poţi înfiinţa firme sau PFA-uri, iar companiile care au înscrise fapte în acest document nu mai pot face nici un fel de modificare în structura acţionariatului, schimbare de sediu etc., până la prescrierea faptelor.

Piperea a mai remarcat că există firme mari, multinaţionale, care fac evaziune, fraudează bugetul, şi nu au nimic înscris în cazierul fiscal. “ Nimeni nu-şi pune problema cum e posibil să fii un grup petrolier, cum este de exemplu KazMunaiGaz sau Rompetrol, să lucreze atâţia ani pe pierderi în România fără ca cineva să-şi pună problema să fie trecute în baza de date cu infracţiuni fiscale”, a spus avocatul.

Digi24:

Pe piaţa operelor de artă din vestul Europei şi din SUA ajung obiecte de patrimoniu furate din Irak şi Siria de membrii grupării teroriste Stat Islamic. Afirmaţia îi aparţine expertului Jean-Jacques Neuer, avocat specializat în afaceri cu obiecte de artă, şi a fost făcută la postul de radio FranceInfo. Conform acestuia, operele furate ajung, mai întâi, în Turcia, de unde îşi continuă drumul spre vest prin Bulgaria, România şi Ungaria.

„Există un trafic care se dezvoltă, pornind din Turcia şi care trece prin estul Europei: Bulgaria, România şi Ungaria”, susţine avocatul Jean-Jacques Neuer. „Am găsit de câteva ori, în cataloagele de stocuri, obiecte care au fost furate. Apoi, acestea au dispărut în direcţia marilor capitale ale artei europene – Zurich, Geneva, Paris, Londra sau Munchen”, spune expertul francez.

Conform informaţiilor pe care Jean-Jacques Neuer le are, obiecte de artă, furate de terorişti din teritoriile cucerite în Irak şi Siria, ajung şi în Statele Unite ale Americii. Pe de altă parte, expertul spune că ar fi „prea devreme ca să putem afirma că am găsit în mod sistematic pe piaţă astfel de obiecte de artă”.

Însă marile case de licitaţii şi galerii de artă sunt foarte conştiente de ce se întâmplă. „Suntem foarte vigilenţi”, afirmă avocatul francez.

Timp de aproape un an, ISIS a deţinut controlul asupra oraşului antic Palmyra, din Siria, cea mai veche aşezare umană locuită permanent. Teroriştii au distrus mai multe clădiri din situl aflat în patrimoniul UNESCO dar, dacă e să dăm crezarea informaţiilor avocatului francez, au şi „salvat” numeroase obiecte pe care le-au trimis, la vânzare, în vest.

Adevarul:

Între 19 şi 21 aprilie, va avea loc la New York o sesiune specială în care reprezentanţii ţărilor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite vor dezbate viitorul politicilor mondiale antidrog.

Deşi statutul legal al cannabisului este subiectul cel mai vizibil, miza este cu mult mai mare – schimbarea radicală a paradigmei de la combatere şi criminalizare la măsuri bazate pe dovezi ştiinţifice şi primatul binelui public în faţa represiunii alimentate ideologic.
După un secol de criminalizare, lumea pare în sfârşit pregătită să ia în considerare o alternativă la ceea ce s-a numit războiul împotriva drogurilor. Unele ţări au decis să nu mai aştepte o modificare a rezoluţiilor internaţionale şi să îşi modifice legislaţia naţională. Exemple importante în acest sens sunt Peru, prima ţară care a legalizat consumul şi vânzarea de cannabis, Portugalia, promotoarea, din 2001, a unui model extins de decriminalizare şi susţinere medico-socială a consumatorilor care a avut rezultate uluitoare chiar şi pentru susţinătorii acestor măsuri şi câteva state din Statele Unite, care au legalizat vânzarea de cannabis (alături de alte 24 de state americane care permit vânzarea acestei plante printr-un sistem conectat medical).
Este important de făcut aici diferenţierea între decriminalizarea consumului (care presupune că un consumator nu este considerat infractor doar pentru că deţine o substanţă în vederea consumului propriu) şi legalizare (care presupune vânzarea, reglementarea şi taxarea substanţei ca orice alt produs comercial, de exemplu tutunul). Olanda, care revoluţiona în anii ’80 – ’90 politicile în domeniul drogurilor, a devenit un actor mărunt în această dezbatere, prinsă în politici populiste de dreapta. În viitorul apropiat, alte ţări vor deveni pioniere în domeniul experimentării cu politici inovative în domeniul drogurilor – Canada, care va fi probabil prima ţară mare care va legaliza cannabis-ul, şi ţările latino-americane (Brazilia, Columbia, Mexic, Ecuador), care au avut cel mai mult de suferit de pe urma războiului Statelor Unite împotriva drogurilor, război care a alimentat criminalitatea cartelurilor într-o spirală a morţii şi răzbunării. Recent dezgropatele conturi din Panama trimit la o vastă reţea de criminalitate financiară a cărei menire este să albească banii negri obţinuţi din traficul ilegal de droguri.
În 1998, lumea îşi propunea, tot într-o astfel de sesiune extraordinară a ONU, ca în 20 de ani să facă să dispară toate drogurile ilegale. Că nu s-a întâmplat aşa este de domeniul evidenţei. Ce este de făcut e încă neclar. Marele merit al unor ţări precum Olanda, Portugalia sau Peru este că şi-au asumat riscul de a face altceva, de a nu mai ignora problemele cetăţenilor şi de a provoca o schimbare. Şi uneori au reuşit: ratele criminalităţii legate de droguri au scăzut în Portugalia după decriminalizare, la fel şi ratele infectării cu HIV a consumatorilor de droguri injectabile, ba chiar a scăzut consumul în rândul populaţiei generale. În Colorado, unul din statele americane care a legalizat consumul de cannabis, s-au înregistrat cele mai reduse rate ale accidentelor auto.

CITESTE SI

BUGETUL.RO

EXQUIS.RO