Ambasadorul Elveţiei la Teheran, ce reprezintă şi interesele SUA în Iran (întrucât aceste două ţări nu au relaţii diplomatice), a fost convocat marţi la MAE iranian, unde i s-a remis un 'protest oficial' după ce Washingtonul a decis îngheţarea unor fonduri iraniene în SUA pentru a despăgubi victimele terorismului, transmite AFP.
Conform unui comunicat emis de MAE de la Teheran, în nota de protest se apreciază că decizia Curţii Supreme americane de a îngheţa fonduri iraniene în valoare de două miliarde de dolari constituie o 'încălcare clară a angajamentelor comune acceptate de Iran şi SUA', angajamente ce prevăd inclusiv protejarea 'fondurilor şi bunurilor' Iranului în SUA. Această convocarea survine la o zi după ce şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, a ameninţat Washingtonul cu sesizarea Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) dacă aceste două miliarde de dolari vor fi 'deturnate' pentru a despăgubi victimele atentatelor.
Curtea Supremă americană a decis săptămâna trecută că Iranul trebuie să plătească suma ce corespunde fondurilor blocate, în urma solicitărilor de despăgubire înaintate de circa o mie de apropiaţi ai victimelor americane ale atentatelor organizate ori susţinute de Teheran. Astfel de solicitări au fost formulate inclusiv de apropiaţii celor 241 de soldaţi americani ucişi pe 23 octombrie 1983 în urma a două atacuri sinucigaşe care au avut ca ţintă contingentele american şi francez din cadrul Forţei multinaţionale de securitate de la Beirut (Liban). Ambasadorului Elveţiei la Teheran i s-a remis marţi şi o a doua notă de protest, legată de încă o decizie a justiţiei americane ce priveşte impunerea unor alte despăgubiri care ar trebui plătite de Iran victimelor atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001, soldate cu peste 3.000 de morţi. Un tribunal din New York a condamnat în luna martie Iranul să plătească despăgubiri în valoare de 10,5 miliarde de dolari pentru că nu a dovedit că nu i-a ajutat pe autorii acelor atentate revendicate de al-Qaida. Aceste 'acuzaţii nefondate împotriva ţării noastre, care nu se bazează pe nicio dovadă (...) sunt ridicole şi contravin tuturor normelor internaţionale recunoscute', se arată în nota MAE iranian.
Aceste disensiuni între SUA şi Iran survin în contextul unei apropieri dificile între diplomaţiile celor două ţări, la nouă luni după semnarea la Viena a acordului istoric privind dosarul nuclear iranian. Washingtonul şi Teheranul au rupt relaţiile diplomatice după revoluţia islamică din anul 1979, marcată de criza ostaticilor de la ambasada SUA la Teheran, ocupată atunci de studenţi iranieni simpatizanţi ai noului regim revoluţionar, conform Agerpres.