Amplă analiză AFP: SUA vor să ajute Ucraina fără a lăsa conflictul să degenereze într-un război mondial

SUA consideră că războiul declanşat de Rusia va fi unul de durată şi sunt pregătite să ajute Kievul să reziste, dar având totuşi grijă să limiteze conflictul la Ucraina pentru a evita extinderea lui peste graniţele acesteia, ceea ce ar provoca un "al Treilea Război Mondial", notează marţi AFP într-o amplă analiză.

Strategia militară a Washingtonului încearcă să ţină cont de aceste cereri, potrivit declaraţiilor publice ale unor lideri americani şi interviurilor realizate de AFP cu mai mulţi responsabili, sub rezerva anonimatului.

Conflictul din Ucraina "s-ar putea să nu se încheie în curând", a apreciat şeful diplomaţiei americane Antony Blinken în cadrul unui turneu în Europa.

Serviciile de informaţii americane s-au temut iniţial de un război fulger care ar fi făcut ca Kievul să cadă în câteva zile.

Dar Pentagonul a constatat rapid că armata rusă este în "întârziere" cu planul său de luptă, din cauza problemelor logistice şi a "rezistenţei" mult "mai creative" decât se aşteptase.

Desigur, unii militari americani se arată destul de pesimişti pe termen scurt, apreciind că efectul masiv al asaltului rusesc va sfârşi prin a cântări greu în cele din urmă. Potrivit unui responsabil american din domeniul apărării, "nu trebuie subestimată puterea de foc" a Moscovei.

Situaţia "se va agrava probabil înainte de a se ameliora", avertizează la rândul său Antony Blinken.

Dar Vladimir Putin "este condamnat să piardă", consideră şeful diplomaţiei americane.

În privat, responsabili americani merg mai departe, fără a ezita să afirme că preşedintele rus a pierdut deja şi îşi adaptează strategia lor în consecinţă.

Prima prioritate a SUA este să continue să ajute masiv această rezistenţă ucraineană pentru ca ea să reziste cât mai bine, chiar dacă oraşele încep să cadă.

Americanii au instituit "un schimb de informaţii şi de date operative la nivelul serviciilor secrete cu Ucraina", explică un diplomat, în special pentru a permite apărării antiaeriene să dejoace o parte a loviturilor ruseşti.

Un ajutor militar fără precedent de 350 de milioane de dolari anunţat la sfârşitul lunii februarie a fost livrat deja în mare parte armatei ucrainene sub formă de rachete antitanc Javelin şi de rachete antiaeriene Stinger.

Washingtonul va debloca acum o nouă tranşă de cel puţin 10 milioane de dolari, cu o componentă economică şi umanitară, dar care prevede livrări de arme şi muniţii.

"Nicio limită" pentru această asistenţă militară, promite un înalt responsabil american atât timp cât nu este vorba de armament greu.

Căci ceea ce îi îngrijorează cel mai mult pe americani este că Vladimir Putin s-ar simţi "provocat" să extindă conflictul dincolo de Ucraina cu riscul unei confruntări directe, potenţial nucleară, cu SUA şi aliaţii lor din NATO. Este vorba deci de "descurajarea preşedintelui rus" de la un astfel de pas, sugerează unii responsabili americani.

Un alt responsabil rezumă sub altă formă situaţia:"Nu vrem al Treilea Război Mondial!"

Încă dinaintea invaziei ruse, preşedintele Joe Biden avertizase că orice implicare directă în Ucraina ar provoca "un război mondial".

El a dat directive pentru a se evita o astfel de implicare, care limitează de altfel capacitatea intervenţiei americane.

Pachetul de ajutor al Washingtonul constă în desfăşurări de trupe cu scop preventiv şi de descurajare în ţările aliate de la porţile Rusiei, unde secretarul de stat Antony Blinken şi şeful statul major american, generalul Mark Milley au efectuat vizite.

În schimb, orice opţiune care ar risca să fie interpretată de Vladimir Putin ca o escaladare majoră este respinsă pentru a evita ca o ţară NATO să fie considerată de Moscova drept "cobeligerantă" în Ucraina.

Dacă ruşii ar ataca forţele dintr-un singur stat membru al Alianţei transatlantice, toate celelalte, inclusiv SUA, ar trebui să vină în ajutorul său militar, potrivit celebrului Articol 5 din Tratatul care le uneşte şi pe care Joe Biden s-a angajat să-l respecte.

Instalarea unei zone de excludere aeriană deasupra ţării atacate, cerută insistent de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a fost deci categoric respinsă de către Washington şi NATO. Motivul este că pentru a respecta "no fly zone", avioanele Alianţei ar trebui să fie pregătite să doboare aparate de vânătoare ruseşti şi "aceasta ar putea duce la un război total", a explicat Antony Blinken.

Din acelaşi motiv, SUA suflă şi în iaurt când vine vorba de posibila livrare Kievului de către ţări din Europa de Est, precum Polonia, a unor avioane de luptă de fabricaţie sovietică, pe care forţele ucrainene sunt în măsură să le piloteze.

Echipa lui Biden, iniţial reticentă în evocarea acestei ipoteze, a admis în cele din urmă - în faţa insistenţei ucrainene - să o studieze "activ". Dar fără un calendar şi niciun angajament ferm.

Unii se neliniştesc în realitate că un astfel de gest este suficient să facă conflictul să se extindă dincolo de graniţele ucrainene, fără ca totuşi asta să modifice în profunzime raportul de forţe în spaţiul aerian.

Deşi este probabil ca apelurile pentru o intervenţie mai fermă să crească pe măsură ce imaginile cu victime civile şochează opinia publică, liderii americani spun că doresc să menţină acest echilibru, sporind în acelaşi timp presiunea asupra Kremlinului prin sancţiuni, cu speranţa că Vladimir Putin va sfârşi prin a ajunge la concluzia că o continuare a războiului este pentru el mai costisitoare decât o retragere.

Pentru aceasta trebuie menţinute canalele diplomatice deschise cu scopul de a-i oferi "porţi de scăpare".

Americanii înşişi au încetat orice contact la nivel înalt cu ruşii după 24 februarie, încurajându-i pe alţii să vorbească cu preşedintele rus.

În această lumină trebuie interpretată încercarea de mediere în cursul weekendului de Israel. Sau apelul lui Antony Blinken adresat ministrului chinez de externe Wang Yi, într-un moment în care China, care se laudă cu prietenia sa "fără limite" cu Rusia, nu exclude nici ea să joace rol de mediator.