Premium
Digi24:
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că, după ce DNA a început anchetarea lui Ludovic Orban, PNL are o serioasă problemă în Bucureşti. Trebuie să se regrupeze şi să găsească repede un alt candidat pe care să-l arunce în campania electorală ilegală care se desfăşoară în oraş. În acelaşi timp, analistul a remarcat şi cât de repede a reacţionat DNA, care a deschis un dosar penal pentru o faptă de corupţie pe care liberalul ar fi comis-o pe 20 martie.
„Dacă ne uităm in acest oraş, înţeleg că situaţia se repetă în multe oraşe din ţară, campania a început în mod ilegal. Sunt bannere, corturi peste tot. Orban e pus sub control judiciar pentru că ar fi cerut 50.000 de euro pentru finanţarea campaniei electorale. Dar mă întreb dacă bannerele, corturile se fac pe gratis, că daca da, atunci pot să înţeleg că n-au costat nimic. Dar chiar şi aşa e ilegal, n-a început campania electorală”, atrage atenţia politologul.
„Sunt cheltuieli. Să ne imaginăm că un cort costă 500 lei. Dacă le înmulţim la 200-300 ne dă o sumă. Ea va fi raportată la campanie sau nu? Sunt toţi candidaţii egali sau nu? S-au făcut eforturi în această ţară ca legea să egalizeze candidaţii, ca oricine, un partid mic sau mare, indepdent, să aibă aceeaşi şansă şi constatăm nu că unii fură startul, dar cei care o fac sunt candidaţii marilor partidelor”, remarcă analistul.
În acelaşi timp, Cristian Pîrvulescu a mai remarcat un lucru. De cât de puţin timp au avut nevoie procurorii DNA să deschisă un dosar şi să strângă probele cu care să-l pună pe Ludovic Orban sub urmărire penală: „S-a întâmplat pe 20 martie. Suntem pe 11 aprilie, în nici măcar trei săptămâni DNA a putut să facă demosntraţia”.
În acest moment, pentru Ludovic Orban nu se mai poate discuta despre o eventuală candidatură la Primăria Capitalei, spune politologul. De altfel, politicianul s-a retras din cursa electorală ca şi din toate funcţiile deţinute în partid şi în Parlament.
„Nu ştiu dacă cariera lui politică e încheiată dar pentru moment aventura la Primăria Capitalei este definitiv încheiată. Va trebui să se reconstruiască, dacă va reuşi să convingă justiţia că e o capcană care i s-a întins, nu ştiu dacă de DNA sau de către contracandidaţi. Orice este posibil. Se joacă murdar”, spune Cristian Pîrvulescu.
Evenimentul Zilei:
Documentele Panama Papers par să mai aibă o semnificaţie dincolo de asanarea morală şi politică a establishmentului global, de la Islanda la Marea Britanie, Ucraina, Rusia sau Kazahstan şi China: expunerea conturilor şi sumelor din off-shore-uri, a tranzacţiilor multinaţionalelor şi fondurilor de investiţii, cu sume mult mai importante extrase de sub controlul jurisdicţiei statelor spre a nu fi impozitate. Aici este vorba despre scheme de optimizare la sume incomparabil mai mari, multe dintre ele fiind rezultatul extragerii profiturilor din ţările cu jurisdicţie tradiţională de plata a taxelor şi impozitelor, prin tranzacţii fictive, aparente, deci ilegale, prin spolierea statelor de impozite şi venituri. Apoi este vorba despre blocarea fluxurilor masive de capital cu ajutorul cărora se dau, de exemplu, loviturile pe monedă sau pe rating, în cazul statelor mai puţin sofisticate, cu sisteme mai laxe sau fragile şi cu o capacitate redusă de a lupta contra influxului brusc, apoi ieşirii la fel de bruşte a capitalului speculant, cu impact major asupra socialului, stabilităţii şi a sistemelor/regimurilor politice.
O asemenea eventualitate, dacă e adevărată, ar reprezenta cu adevărat o operaţiune a statelor în faţa marilor corporaţii şi fonduri de investiţii, o lovitură pentru domolirea lor şi aducerea la masa de negociere. Într-adevăr, această variantă ar explica instrumentarul pentru obţinerea Panama Papers, coaliţiei media care a preluat şi expus documentaţia, şi menţinerea timp de un an a documentaţiei fără să existe scăpări, respectiv lansarea loviturii deodată, la nivel global. În replică, cercurile financiare ameninţă cu recesiunea globală din cauza imobilizării şi blocării circulaţiei vii şi instantanei a unei cantităţi enorme de fonduri la nivel global, cea din fostele off-shore- uri. Probabil că lupta asta ar putea duce, într-adevăr, la criză, dar asanarea sistemului şi intrarea în regimuri reglementate clar nu poate decât să aducă profit tuturor. Dacă toată statele respectă regula jocului.
Ziarul Financiar:
Acum nu foarte multi ani, pretul unui bilet de avion era o cheltuiala semnificativa, visurile de calatorie ale multora nematerializandu-se tocmai din cauza acestui obstacol de ordin pecuniar.
Un bilet de avion din Europa pana in SUA ajungea la 1.500 dolari la inceputul anilor ’90, cat un salariu lunar in tarile dezvoltate. In interiorul Europei, de la Londra la Paris, un zbor costa si 500 dolari.
Aparitia companiilor low-cost a facut si ea lumea mai mica, oferind sansa a milioane de oameni sa calatoreasca in cateva ore dintr-un capat in altul al Europei la preturi si de 15 sau 20 de euro per zbor.
De exemplu, preturile alimentelor pe care le poti procura in timpul zborului sunt si de pana la 26 de ori mai mari decat cele practicate intr-un supermarket obisnuit, conform unui studiu Kayak ( un site care compara preturile turistice), scrie publicatia franceza BFMTV.
Cea mai scumpa alegere este supa la plic. Un astfel de produs poate fi cumparat intr-un supermarket european cu 12 eurocenti, in timp ce in avionul companiei Thomas Cook Airlines este 3 euro, o diferenta de 2.500%...
Avand in vedere ca este greu de crezut ca marii operatori low-cost se aprovizioneaza de la supermarket, probabil pretul de achizitie al acelor alimente este mai mic, ceea ce conduce la marje de profit si mai mari.
Conform datelor financiare facute publice de catre Ryanair, incasarile auxiliare, cele generate de activitati si servicii care nu revin din simplul proces de transportare al pasagerului dintr-un loc intr-altul, reprezinta 25% din cifra de afaceri a companiei, insemnand 1,4 miliarde dolari.
Potrivit unui studiu IdeaWorks, comertul cu sucuri, supe, batoane de ciocolata si alte asemenea alimente la board-ul avionului reprezinta 15% din incasarile auxiliare, in timp ce incasarile din taxarea bagajelor suplimentare inseamna 30%, iar anularile si schimbarile de zbor pe care le opereaza clientii aduc 25% din incasarile auxiliare..
