DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Analiștii anunță DEZASTRUL sub guvernul PNL: Leul se va duce în cap

jurnalul.ro
BANCA NATIONALA A ROMANIEI - BNR

Tendința de depreciere a monedei naționale față de euro va continua pe termen scurt și mediu, consideră analiștii chestionați de MEDIAFAX, în condițiile în care cursul de schimb al monedei naționale a atins luni un nou minim istoric în raport cu euro, de 4,7729 lei.

Joi, 14 noiembrie, cursul a fost de 4,7669 lei/euro, iar vineri a rămas practic în aceeași zonă, înregistrând o scădere nesemnificativă la 4,7667 lei/euro. Minimul anterior, de 4.7648 lei/euro a fost atins în data de 25 ianuarie, la câteva săptămâni dupa adoptarea OUG 114/2018.

Întrebat cum vede evoluția cursului monedei naționale, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a răspuns pentru MEDIAFAX că este vorba doar despre câțiva bănuți și a refuzat să facă comentarii cu privire la evoluția viitoare a cursului. "Cât privește ce s-a întâmplat în aceste zile sunt mai multe lucruri de discutat. Principalul aspect este sezonalitatea cursului. La noi, la țările vecine, toamna cursul monedei naționale are niște schimbări spre depreciere. Sunt și foarte multe incertitudini în mediul economic, în piața valutară, în condițiile în care investitorii n-au încă o idee clară încotro va merge economia. Și măsurile (noului Guvern) sunt în curs de constituire. Unele au fost deja anunțate, altele urmează, altele sunt doar previzionate", a spus Vasilescu.

Citește și: ‘Aleșii’ lui Klaus Iohannis! Lista completă: Cine sunt cei care vor participa la dezbaterea președintelui

Lunile de toamnă-iarnă au o sezonalitate mai mare în condițiile în care importurile cresc iar acestea se plătesc preponderent în euro, ceea ce înseamnă o cerere mai mare pentru valută și mai mică pentru leu.

Însă în piața valutară leul a trecut de pragul de 4,77 lei încă de joi, maximul intra-day fiind de 4,7709, potrivit datelor furnizate de investing.com, presiunea fiind continuă și în ziua de vineri, 15 octombrie, când cursul a atins un maxim intra-day de 4,7716 lei pentru un euro. Dar în ambele zile s-a închis puternic sub maximul intra-day. Totodată, maximul intra-day de luni a fost de 4,7765 lei/euro. Presiune a existat și pe forint și zlot în ultimele zile, monedele maghiară și poloneză demarând o tendință similară cu cea a leului începând cu luna noiembrie. Forintul maghiar se apropie de minime istorice în aceeași tendință cu leul. Inflația în țara vecină este la cote ridicate la fel ca în România, Ungaria având a doua cea mai ridicată rată a inflației din UE.

Claudiu Cazacu, analist piețe financiare, a precizat pentru MEDIAFAX că este într-adevăr o mișcarede depreciere în regiune, dar că ceea ce întâmplă pe leu nu poate fi justificat printr-un argument regional ci că mai degrabă ceea ce vedem este o mișcare specifică determinată de poziția deficitelor și imaginea reflectată în piețe.

"Apar pe final de an anumite presiuni de depreciere din pricina poziției pe care o consideră piețele că o avem noi la nivel bugetar. Anume riscul acela de a depăși țintele de deficit. Faptul că suntem percepuți drept ceva mai riscanți ne induce o tendință de diminuare a expunerii capitalului nerezident pe România și acest lucru se vede pe mai mulți indicatori locali (n.r. inclusiv pe Bursa de valori, unde lichiditatea se află pe termen mediu la aproximativ jumătate față de valoarea înregistrată de la începutul anului). Este posibil ca această tendință de depreciere pe leu să fi fost cumva temperată de prezența băncii centrale. Altfel poate variațiile ar fi fost ceva mai pronunțate", a spus Claudiu Cazacu.

De menționat că la 31 octombrie 2019, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 34.908 milioane euro, față de 35.423 milioane euro la 30 septembrie 2019, o scădere de 515 milioane de euro a rezervei în condițiile unor puseuri de volatilitate în primele 10 zile ale lunii octombrie. Date privind rezerva valutară în noiembrie se vor publica la 1 decembrie.

Totodată, miercuri, 13 noiembrie, au fost publicate de BNR datele care arătau că deficitul contului curent al balanței de plăți pe primele 9 luni ale anului se cifrează la 8,1 miliarde euro, cu 19% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, de 6,79 miliarde de lei. Joi a urmat anunțul ministrului de finanțe Florin Cîțu care prognoza că deficitul bugetar va fi de peste 4% pentru finalul acestui an.

Leul a demarat o tendinţă de depreciere faţă de euro în ultimele două luni şi jumătate, mai precis începând cu luna septembrie. Scăderea este de circa 5 bani în perioada analizată.

Întrebat dacă bancherii de investiții care fac tranzacții pe piața valutară se uită sau nu la declarațiile ministrului de finanțe Florin Cîțu, Adrian Vasilescu a răspuns: "Depinde. În general, piața noastră nu este foarte sensibilă la declarații politice. Nu de acum, este o tendință și o caracteristică pe care o vedem de mult timp pe piața valutară, această reticență în fața declarațiilor politice".

Întrebat dacă este nevoie de o acomodare a cursului față de situația economică actuală, în condițiile în care deficitele s-au umflat iar economia a încetinit, lucru văzut și din inflația care a reintrat în ținta BNR de 2,5% plus/minus 1%, Vasilescu a precizat: "Cursul este deobicei atent la deficitul de cont curent. Și trebuie să recunoaștem, acest deficit este mare în România. Inclusiv pe balanța de alimente, este nefiresc să se întâmple așa dar asta este realitate. Balanța alimentară export/import este deficitară, iar deficitul este măricel".

Întrebat cum vede anumite previziuni care vorbesc despre 4,8 lei sau chiar 5 lei pentru un euro, Vasilescu a spus că "visătorii în stele nu s-au împuținat nici anul acesta".

Mai mulți analiștii contactați de către MEDIAFAX notează ca praguri următoare nivelul de 4,8 lei, a cărui spargere ar putea duce ulterior la 4,83-84.

"Nimeni nu poate să prevadă, nici măcar banca națională, cursul pe termen scurt care este determinat de raportul cerere-ofertă. Câtă valută vine în România, câtă valută e ținută, ce exporturi și importuri sunt…", a spus Adrian Vasilescu pentru MEDIAFAX.

Un alt specialist de investiții care nu a dorit să fie citat a spus pentru MEDIAFAX: "Apetit pentru risc există (în piețe). Indicii din Statele Unite sunt aproape de maxime istorice, deci nu-i neapărat o chestiune regională ci cât faptul că în fiecare dintre aceste țări din regiune există motive de îngrijorare. Mă tem că există o tendință de depreciere care va deveni (mai) vizibilă în continuare. Marea întrebare este însă dacă se va menține cumva o stare de relativă detașare și relaxare a investitorilor internaționali în piețele lor cheie. Deocamdată s-a trecut cu bine (peste tensiuni comerciale și încetinirea economiei globale) dar dacă apar schimbări de direcție acolo putem să vorbim de cotații mai ridicate (pentru leu). Banca centrală a României nu va permite totuși mișcări foarte rapide, să zicem spre 5 lei. Nu va lăsa să se ajungă într-o săptămână acolo, dar dacă lumea se obișnuiește cu 4,77, după aceea cu 4,80, de la 4,80 la 5 lei este distanță de mai puțin de 5%. Parcă văd ce va spune guvernatorul, că nu ne agităm la 3-4%. Câțiva bănuți aici, câțiva bănuți acolo… dar probabil nu vorbim de 5 lei anul acesta decât dacă se întâmplă ceva grav afară, în piețele externe".

La rândul său, Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a precizat că de vină pentru evoluția cursului este pe de o parte contextul regional, iar pe de altă parte cauza sunt despre deficitele gemene ridicate pentru România.

"Noi divergem față de regiune. Dacă ne uităm la contul curent, noi o să fim undeva la 5% deficit de cont curent în PIB în contextul în care regiunea este în general în excedent. Iar ca deficit bugetar probabil că vom fi spre 4% conform ultimelor declarații, anul acesta, iar legea pensiilor înseamnă că va crește și mai mult. În condițiile în care, la fel, în regiune avem bugete echilibrate. Deci noi divergem față de regiune și sărim pe partea negativă în ochii investitorilor cu aceste deficite mari", a spus analistul.

Aceste deficite trebuie finanțate inclusiv cu datorie externă și se vede cum datoria exernă a crescut cu undeva la 8 miliarde de la începutul anului, a mai precizat Codirlașu.

"Toată datoria asta a fost urcată de către guvern pentru a-și finanța deficitul. De aici cerința de valută pentru a finanța deficitul de cont curent și la fel deficitul bugetar care este în creștere. Acestea sunt fundamente nu foarte prietenoase cu cursul. Ele pun presiune pe depreciere și trebuie de asemenea să ne uităm, dar asta este o tendință pe termen lung, și la diferențialul de inflație dintre România și zona euro. Noi avem cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. În general, inflația și deprecierea sunt corelate, dar pe termen lung. Din acestea două puncte, deficite gemene și inflație, vine presiunea de depreciere, care probabil va continua și în viitor", a adăugat acesta.

Întrebat cu privire la cât de dispusă ar putea fi Banca națională să acomodeze deprecierea leului pentru re-echilibrarea economiei, președintele CFA România a notat: "În general, în România, s-a utilizat cursul de schimb pentru închiderea dezechilibrelor macroeconomice. Prin curs de schimb și inflație se corectează dezechilibrele macro. Noi le avem pe amândouă".

Minimul istoric intra-day pentru cursul euro/leu a fost atins în luna martie în piața valutară, respectiv în data de 31 martie, nivelul maxim fiind de 4,7812 lei, potrivit datelor furnizate de investing.com. Luni, Consiliul de Administrație al BNR a avut ședință.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.