Analiza alegerilor locale încheiate în Moldova - lecțiile învățate și potențialele alianțe pentru 2024 - 2025

„Datele și considerentele prezentate...sunt suficiente și sugestive pentru ca formațiunile politice care dispun de un anumit potențial organizatoric și politic să poată pleda pentru crearea eventualelor coaliții în vederea participării la alegerile prezidențiale și parlamentare...”

Sistemul de partide

Alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 a reprezentat cea de a VIII-a ediție a unui scrutin local după declararea independenței Republicii Moldova. La alegeri au fost admise toate cele 60 de partide politice din registrul Agenției Servicii Publice (ASP), revizuit după controlului constituționalității Partidului Șor și excluderea acestuia din registru. Pentru comparație, vom menționa că la alegerile locale precedente, din 20 octombrie 2019, au fost admise 46 de formațiuni. Astfel, constatăm că timp de patru ani numărul partidelor politice a crescut cu 15 sau cu 25%. Creșterea numărului de partide se datorează hotărârii Curții Constituționale (CC), care a declarat neconstituționale prevederile Legii privind partidele politice referitoare la numărul minim de membri – 4 mii, precum și la numărul minim de branșe teritoriale cu câte cel puțin 120 de membri în cel puțin jumătate de unitățile teritorial-administrative de nivelul II. Diminuarea numărului minim de membri pentru înregistrarea partidelor – de la 4 mii la o mie, și excluderea prevederilor referitoare la numărul branșelor teritoriale, a cauzat creșterea numărului formațiunilor cu ¼.

La alegerile locale recente, din cele 60 de formațiuni s-au înscris în competiția electorală 37, adică 62% din numărul total. La alegerile precedente, din 46 de formațiuni au participat 28, ceea ce reprezintă cam același procentaj, aproximativ 61%. Astfel, se confirmă că la alegerile locale, de obicei, participă de la ½ până la ¾ din partidele înregistrate, mai mult decât la alegerile parlamentare. Este de menționat că la recentul scrutin au participat toate cele 15 formațiuni, înregistrate în perioada de după scrutinul precedent, însemnând că partidele nou înregistrate sunt active. Respectiv, devin inactive un șir de partide vechi, înregistrate acum un deceniu chiar mai devreme. În general, numărul partidelor înregistrate de la declararea independenței Republicii Moldova, însumează cifra de 113, însemnând că aproape o jumătate dintre acestea au dispărut.

Este de menționat că partidele politice din Republica Moldova, conform documentelor statutare și programatice, acoperă cel mai larg spectru doctrinar/ideologic. De o manieră nuanțată, pe dimensiunea stânga-dreapta, partidele existente oferă cetățenilor posibilitatea să se regăsească, fie în cadrul acestora, fie reprezentați prin intermediul participării la alegeri. Astfel, din punct de vedere doctrinar-ideologic: 6 formațiuni se declară socialiste; 14 – social-democrate; 6 – social-liberale; 4 – liberale; 6 – populare; 4 – creștin-democrate; 6 – conservatoare; 1 – ecologist; 1 – progresist. Celelalte 12 formațiuni nu declară vreo afiliere ideologică sau doctrinară.

Dacă ne referim la preferințele geopolitice privind integrarea regională, atunci, în conformitate cu aceleași documente statutare, avem următoarea imagine: 30 de formațiuni (50%) pledează integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană (UE); 4 – relații echilibrate, deopotrivă, cu Estul și Vestul; 2 – integrarea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA). Este de remarcat că 22 formațiuni, aproximativ 1/3, nu afișează vreo preferință geopolitică. Dintre formațiunile care pledează pentru integrarea europeană: 5 pledează și pentru unirea cu România; 6 – și pentru aderarea la NATO; 4 – deopotrivă, pentru unirea cu România și aderarea la NATO.

Potențialul partidelor politice

Alegerile locale generale reprezintă un poligon pentru testarea diferitelor aspecte ale potențialului partidelor politice – organizatoric, financiar, administrativ și electoral. Evident, formațiuni care nu participă la alegeri își estimează potențialul ca inexistent. În schimb, formațiunile înscrise în cursa electorală pentru alegerile locale, prin însăși participarea lor își developează potențialul organizatoric – capacitatea de a înregistra candidați într-un anumit număr de circumscripții. Celelalte aspecte ale potențialului partidelor le putem desprinde din rapoartele financiare și din rezultatele finale ale alegerilor, având în vedere că alegerile locale sunt politico-administrative. Astfel, votarea primarilor pune în evidență potențialul administrativ al partidelor, iar votarea consilierilor raionali, pe liste de candidați puțin cunoscuți alegătorilor (votul politic) – potențialul electoral pentru alegerile parlamentare.

În tabelul de mai jos sunt reflectate cele mai importante aspecte ale potențialului partidelor politice din Republica Moldova: A – capacitatea de înregistrare a candidaților în cele 34 de circumscripții de nivelul II pentru alegerea consilierilor raionali/municipali și în 896 de circumscripții de nivelul I pentru alegerea consilierilor locali și primarilor; B – procentajul mandatelor de consilieri raionali/municipali, rezultat din votul politic pentru listele de candidați; C – procentajul mandatelor de consilieri locali aleși în localități; D – procentajul primarilor aleși.

/.../

Din tabelul de mai sus putem desprinde că doar aproximativ o jumătate din formațiunile înscrise în cursa electorală au demonstrat că au un anumit potențial, fie pentru a participa cu succes la viitoarele competiții electorale – prezidențiale și parlamentare, fie pentru a se coaliza cu alte formațiuni care împărtășesc aceleași valori și obiective politice. În acest sens, merită menționat faptul că formațiunile care pledează integrarea europeană au acumulat împreună 63.2% din votul politic pentru listele de candidați în consiliile de nivelul II. Formațiunile care potrivit documentelor statutare pledează pentru relații echilibrate, deopotrivă, cu Estul și vu Vestul – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și Partidul “Renaștere”, au acumulat împreună 25.5% din voturile politice. Respectiv, formațiunile care nu afișează preferințe geopolitice au acumulat împreună 11.3% din voturile politice.

Rezultatele alegerilor locale – sugestii pentru algoritmii creării coalițiilor

Datele și considerentele prezentate mai sus sunt suficiente și sugestive pentru ca formațiunile politice care dispun de un anumit potențial organizatoric și politic să poată pleda pentru crearea eventualelor coaliții în vederea participării la alegerile prezidențiale și parlamentare.

În caz de manifestare a interesului pentru crearea alianțelor în vederea susținerii celor mai puternici candidați la alegerile prezidențiale, coalizarea poate fi condiționată de acordul de a fi menținută și la următoarele alegeri – parlamentare. De exemplu, dacă privim în retrospectivă, o astfel de soluție ar fi fost utilă pentru menținerea blocului ACUM. Platforma Demnitate și Adevăr urma să susțină candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care era creditat cu cele mai mare șanse la alegerile prezidențiale din 2020, în schimbul participării comune, în bloc electoral, la alegerile parlamentare din 2021.

În privința eventualelor coaliții pentru alegerile parlamentare trebuie să se aibă în vedere că acestea sunt excepțional de importante, de aceea alegătorii preferă să voteze util, adică pentru partidele cu cele mai mari șanse, pentru a nu dispersa votul. La parlamentare, coalizările sunt recomandabile și pentru evitarea pierderii voturilor din cauza utilizării sistemului electoral proporțional. Mai cu seamă că pragului electoral a rămas destul de ridicat – 5% pentru participarea individuală și 7% pentru blocurile electorale.

analiză de Igor Boțan pentru IPN/