DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

ANALIZĂ - Cât de posibilă e o intervenție a Rusiei în Ucraina

tancuri ruse
La Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea, în sudul Ucrainei, zeci de bărbaţi înarmaţi proruşi au preluat controlul, joi, asupra sediilor Guvernului şi Parlamentului. Această evoluţie a situaţiei a provocat reacţii din partea preşedintelui ucrainean interimar Oleksandr Turcinov, care i-a avertizat pe liderii militari ai flotei ruse la Marea Neagră, staţionate în Crimeea, că orice mişcare de trupe armate va fi considerată de Kiev drept o "agresiune militară". În timp ce unii observatori ai crizei ucrainene consideră puţin probabilă ipoteza unui război cu participarea Rusiei, alţii fac o comparaţie între evenimentele din Crimeea şi cele care au condus în 2008 la conflictul dintre Rusia şi Georgia în jurul regiunii separatiste proruse Osetia de Sud. "Există un real pericol", apreciază Andreas Umland, un analist politic de la Academia Mohila din Kiev. "Există tendinţe separatiste, există un interes rus în regiune şi există confruntări", dezvăluie el. În opinia sa, situaţia din Crimeea "aminteşte" de cea care a precedat războiul din 2008 dintre Moscova şi Tbilisi. Acest conflict de cinci zile s-a soldat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei, o altă regiune proprusă, şi cu mobilizarea în aceste teritorii a mii de militari ruşi. Decizia preşedintelui Vladimir Putin de a plasa în stare de alertă trupele ruse de-a lungul frontierei Rusiei cu Ucraina a escaladat tensiunile şi a alimentat îngrijorările occidentalilor. - Tulburări interne sau conflict armat? Tulburările din Crimeea complică situaţia din Ucraina, care încearcă să iasă dintr-o criză marcată de ciocniri sângeroase la Kiev şi soldată cu demisia lui Viktor Ianukovici. Cu toate că noile autorităţi prooccidentale de la Kiev au fost bine primite în regiunea Kievului şi în vest, ele au fost respinse de majoritatea populaţiei rusofone din Crimeea. Regiunea, care a aparţinut Rusiei înainte de a fi alipită Ucrainei, în 1954, găzduieşte flota rusă la Marea Neagră în oraşul portuar Sevastopol. Proruşii, care consideră destituirea lui Ianukoivici ca fiind nelegitimă, reclamă organizarea unui referendum privind statutul Crimeei, iar Parlamentul local a fixat joi ca acesta să aibă loc la 25 mai, chiar în ziua desfăşurării alegerilor prezidenţiale anticipate convocate de Kiev. Analiştii, împărţiţi în privinţa evoluţiei acestor tulburări separatiste, pentru moment localizate, se întreabă în legătură cu posibilitatea unei escaladări susceptibile să antreneze o intervenţie militară a Rusiei. Înainte de războiul din 2008 dintre Rusia şi Georgia, Moscova a acordat paşapoarte ruseşti populaţiei din Osetia de Sud. Kremlinul a declarat ulterior că va interveni pentru protejarea cetăţenilor săi. În opinia lui Andreas Umland, "o escaladare care ar provoca morţi, în special ruşi, în Crimeea" ar putea oferi un motiv Moscovei pentru a interveni. Vladimir Putin, care încearcă să ascundă problemele cu corupţia şi cele sociale ale Rusiei, continuă Umland, "ar putea avea nevoie de un mic război pentru a deturna atenţia populaţiei sale de la aceste eşecuri pe plan intern". Mai mult, potrivit lui Andy Hunder, directorul Ukrainian Institute, cu sediul la Londra, destituirea lui Ianukovici, pe care Moscova l-a sprijinit în speranţa de a aduce Ucraina şi mai mult sub influenţa sa, reprezintă un eşec grav pentru Putin în materie de politică externă. - O situaţie în care toată lumea ar avea de pierdut Alţi analişti sunt de părere că un război şi o împărţire a Ucrainei nu ar fi în interesul vreunei părţi, în special al Rusiei. "Dacă Crimeeea va fi anexată la Rusia, (...) toată lumea ar avea de pierdut", declară Balazs Jarabik, de la Central European Policy Institute. Potrivit lui, orice formă de secesiune ar antrena "un conflict etnic (în Crimeea) cu tătarii", o comunitate musulmană stabilită încă din secolul XIII în regiune. Deportaţi în Siberia şi în Asia Centrală în perioada lui Stalin, tătarii au revenit în Crimeea după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991. Ei constituie astăzi 12% din cei aproximativ două milioane de locuitori ai peninsulei. Tătarii, care au sprijinit activ "revoluţia portocalie" prooccidentală din 2004, sunt alături de noua putere de la Kiev. Liderul lor, Refat Ciubarov, denunţa într-un interviu pentru AFP "noile tendinţe separatiste inspirate din Rusia". O altă ipoteză, formulată de Maria Lipman, de la Fundaţia Carnegie din Moscova, pune în evidenţă acţiuni ale Moscovei care vizează protejarea intereselor sale economice din Ucraina. "Rusia nu vrea o soluţionare în forţă a problemelor sale în relaţiile cu Ucraina, dar ea va utiliza, fără nicio îndoială, mijloace de presiune şi pârghii economice (...), cu scopul de păstra controlul asupra Crimeei", a apreciat ea.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.