Tensiunile cresc în Republica Moldova, unde Rusia a fost acuzată că pregătește terenul pentru o lovitură de stat care ar putea trage națiunea în războiul de la Kremlin, scrie CNN.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat anterior Rusia că folosește sabotori, deghizați în civili, pentru a alimenta tensiunile din Republica Moldova. Avertismente similare au venit și din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
Între timp, președintele rus Vladimir Putin a acuzat Kievul că își plănuiește propriul atac asupra regiunii transnistrene, unde Moscova are un punct de sprijin militar, sporind temerile că el ar crea un pretext pentru o anexare în stilul Crimeei.
Recent, președintele SUA, Joe Biden, s-a întâlnit cu Maia Sandu la Varșovia, marcând un an de la invazia Rusiei. Uleterior, Casa Albă a anunţat că SUA au reafirmat sprijinul pentru „suveranitatea și integritatea teritorială” a R. Moldova.
Ce se întâmplă în Republica Moldova
La începutul acestei luni, Zelenski a avertizat că serviciile de informații ucrainene au interceptat un plan rusesc de destabilizare a situației politice din Republica Moldova.
După demisia Guvernului Gavrilița, care a guvernat Republica Moldova într-o perioadă de criză, marcată de creșterea prețurilor la gaze și de o inflație vertiginoasă, noul prim-ministru al R. Moldova, Dorin Recean, a continuat eforturile guvernului pro-UE, însă la Chișinău au început noi protestele, organizate de un partid politic pro-Moscova.
Președintele, Maia Sandu, a acuzat direct că Rusia caută să profite de situație. Șeful statului a anunţat că a fost dejucat planul Moscovei de a destabiliza situația din Republica Moldova prin acţiuni subversive, inclusiv luări de ostatici şi atacuri asupra unor instituţii, în care ar fi urmat să fie implicaţi cetăţeni „cu pregătire militară” din Federaţia Rusă, Belarus, Serbia şi Muntengru.
Planul includea acţiuni ale unor diversionişti cu pregătire militară, camuflaţi în civili, care să întreprindă acţiuni violente, atacuri asupra unor edificii ale statului şi luări de ostatici.
„Este clar că aceste amenințări din partea Rusiei și apetitul de a escalada războiul sunt foarte mari. Republica Moldova este cea mai afectată după declanșarea războiului”, a declarat pentru CNN fostul viceministru de externe al Republicii Moldova Iulian Groza.
Ce planuri are Rusia?
În ciuda pledoariilor de nevinovăție ale Moscovei, acțiunile sale cu privire la Republica Moldova seamănă izbitor cu măsurile pe care a luat Rusia înaintea anexării Crimeei în 2014 și a invaziei sale pe scară largă a Ucrainei.
Joi, Ministerul Apărării al Rusiei a acuzat Ucraina că „pregătește o provocare armată” împotriva regiunii transnistrene, „în viitorul apropiat”. Această declarație a fost infirmată de autoritățile de la Chișinău, însă i-a pus pe liderii occidentali în alertă, venind la aproape exact un an după ce Putin a făcut afirmații similare, că rușii erau vizați în Donbas – flancul de est al Ucrainei unde Moscova a sprijinit militanții separatiști din 2014 – permițându-i să pună invazia Ucrainei ca o problemă de autoapărare.
„Am văzut anterior activități constante ale Rusiei care încearcă să exploreze și să exploateze spațiul informațional din R. Moldova, folosind propaganda. Odată cu începerea războiului, toate aceste instrumente pe care Rusia le folosea înainte au fost multiplicate și intensificate. Ceea ce vedem este o reactivare a împuterniciților politici ruși în R. Moldova”, a spus Groza.
„Văd o mulțime de urme ale forțelor ruse, ale serviciilor rusești în R. Moldova. Aceasta este o țară foarte slabă și cu toții trebuie să-i ajutăm”, a declarat prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki pentru CBS.
De ce are Rusia un punct de sprijin în R. Moldova?
În centrul intereselor Rusiei în R. Moldova se află Transnistria, un teritoriu separatist care se află de-a lungul flancului estic al R. Moldova și a găzduit trupe rusești de zeci de ani.
Teritoriul are o suprafață de 4 163 de km2 și se află pe malul estic al râului Nistru. A fost locul unui avanpost militar rus în ultimii ani ai Războiului Rece și s-a declarat republică sovietică în 1990, opunându-se oricărei încercări a R. Moldova de a deveni stat independent sau de a fuziona cu România după dezintegrarea Uniunii Sovietice.
Când R. Moldova a devenit independentă în anul următor, Rusia s-a considerat rapid ca așa-numită „forță de menținere a păcii” în Transnistria, trimițând acolo trupe în sprijinul separatiștilor.
A urmat războiul cu forțele moldovenești, iar conflictul s-a încheiat în impas în 1992. Transnistria nu a fost recunoscută la nivel internațional, nici măcar de Rusia, dar autoritățile de la Chișinău au lăsat-o de facto un stat separatist. Acest impas a lăsat teritoriul și cei 500 000 de locuitori blocați în această situaţie, iar Chișinăul nu deține niciun control.
De ce contează R. Moldova?
R. Moldova se află la o răscruce între est și vest. Guvernul său și majoritatea cetățenilor săi doresc legături mai strânse cu Uniunea Europeană. Anul trecut R. Moldova a obținut statutul de țară-candidat pentru aderare la UE, însă găzduiește și o fracțiune separatistă pro-rusă.
A existat un punct de foc la periferia invaziei Ucrainei de către Rusia în ultimul an, cu rachete rusești trecând în spațiul aerian al R. Moldova de mai multe ori.
O serie de explozii în Transnistria în aprilie anul trecut a stârnit îngrijorarea că Putin caută să tragă teritoriul în invazia sa.
Progresul militar zdruncinat al Rusiei de atunci a atenuat temporar aceste temeri. Dar oficialii de la Chișinău au avertizat Occidentul că R. Moldova ar putea fi următoarea pe lista lui Putin.
Luna trecută, șeful Serviciului de Securitate al R. Moldova a avertizat că există un risc „foarte mare” ca Rusia să lanseze o nouă ofensivă în estul R. Moldova în 2023. R. Moldova nu este membră NATO, ceea ce o face mai vulnerabilă.
În cazul în care Rusia lansează o ofensivă de primăvară care se concentrează pe sudul Ucrainei, ar putea căuta din nou să se strecoare spre Odesa și apoi să se conecteze cu Transnistria, creând, un pod terestru care traversează sudul Ucrainei și ajungând la câțiva centimetri de teritoriul NATO.
Comentează