Premium
Chiar în ziua în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a venit la București, o instanță a anulat decretul președintelui privind prelungirea mandatului Șefului Statului Major al Armatei, Generalul Nicolae Ciucă. Poate părea o coincidență stranie și, chiar dacă este probabil doar o întâmplare, efectele de imagine negative s-au resimțit imediat. Șeful NATO vine într-o țară membră a organizației, iar în acele momente există o stare de incertitudine, de nesiguranță la nivelul conducerii armatei. Respectând parametrii, a fost o situație identică cu cea în care România primea vizita premierului Japoniei, când chiar în acele momente premierul era schimbat din funcție de PSD.
Cazul Șefului de Stat Major al Armatei este un caz școală pentru cum acționează PSD. Derularea acestui caz spune multe despre cum folosește partidul de guvernământ pârghiile sale, despre modul în care privește instituțiile sale, precum și despre abordarea în planul imaginii.
Dacă privim acest caz pe momente vom vedea toate aceste lucruri:
1) PSD, prin intermediul lui Dăncilă, vrea să numească un nou Șef de Stat Major. Miza – contractele de achiziție. În presă, s-a vorbit despre acest lucru și despre faptul că Generalul Ciucă nu a intrat în jocurile pe care și le dorea Guvernul, cu privire la unele achiziții dubioase.
Primul pas – Dăncilă se duce în CSAT și îi propune președintelui o persoană care nu putea îndeplini acest rol. Se înaintează CSAT propunerea de numire în funcție a generalului Scarlat. Acesta, însă, nu îndeplinește condițiile cerute de lege, aceea de a fi locțiitor al acestuia sau unul dintre șefii categoriilor de forțe ale armatei. (Legea 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, Art. 39, Alin. 5)
2) Din cauza faptului că propunerea Guvernului era ilegală, președintele îi prelungește mandatul actualului Șef de Stat Major, Generalul Ciucă, tocmai pentru a nu lăsa armata fără numărul 1 la comanda sa.
Ce face Dăncilă? Primul lucru, blochează decretul de numire în funcție și nu îl trimite la Monitor. Am scris și atunci, că acest lucru era un abuz de putere, o încălcare a Constituției.
După 20 de ore, după ce Iohannis amenință printr-un comunicat de presă cu răspunderea penală, se trimite la MOF decretul și este publicat.
3) Guvernul PSD nu cedează. Deși Generalul Ciucă este cunoscut ca un profesionist, având o imagine impecabilă și la nivelul NATO, probabil din cauza mizei achizițiilor de miliarde și dorinței lui Liviu Dragnea de a avea un om obedient la conducere, Dăncilă anunță că Decretul președintelui va fi atacat în instanță. Armata este târâtă într-un scandal, nu se mai ține cont de nimic și Ministrul Apărării atacă Decretul.
4) Ministrul Leșe atacă decretul și folosește tertipuri juridice pentru ca dosarul să ajungă la un anume complet. Conform dezvăluirilor făcute de ziariștii de la G4 Media, Ministerul Apărării a înregistrat la Curtea de Apel două acțiuni având același obiect, una pe data de 11 ianuarie și alta pe data de 14, după cum rezultă din portalul instanței. Cauza a fost judecată de al doilea complet deși, potrivit regulamentului instanțelor, trebuia să ajungă la primul complet sesizat. Dosarul ajunge la ”cine trebuie”. Judecătorul Bîcu
5) Cine este judecătorul Bîcu? Conform ziariștilor de la G4 Media, acesta a fost cercetat penal, a fost trimis în judecată pentru corupție de PNA, în anul 2005, dar a fost achitat de un alt judecător, Nicu Jidovu, care la rândul lui apare într-un dosar cu celebrul Cătălin Voicu, omul PSD-ului, care era legătura social democraților cu rețeaua lor din justiție. Cătălin Voicu se ocupa cu salvarea liderilor PSD din mâna justiției, după ce ani de zile își crease o structură paralelă printre aceștia.
De altfel, în 2009, PSD crease un plan de contestare a alegerilor prezidențiale, iar Cătălin Voicu era cel care trebuia să ducă planul la bun sfârșit și să blocheze rezultatul alegerilor.
Ca și atunci, și acum se folosește aceeași strategie. Se apelează la oamenii fideli din sistem. Nu este o întâmplare faptul că dosarul ajunge la judecătorul Bîcu, după ce se depun două cereri de anulare a Decretului prezidențial. Bîcu dă câștig de cauză Guvernului, decretul este anulat și trebuie pus în executare imediat, Șeful de Stat Major este înlocuit.
6) PSD reacționează pe Facebook. Deși a creat tot acest caz, deși a adus Armata în această postură, social democrații ies la atac și îl acuză pe președintele Iohannis.
”Iohannis nu înțelege nimic din obligațiile pe care le are față de Armata Română. Chiar în contextul întâlnirii pe care a avut-o cu secretarul general NATO, Iohannis a lăsat Armata Română fără șef de Stat Major! Este cea mai gravă vulnerabilizare a Armatei Române de după căderea regimului comunist și pentru prima oară când o armată din cadrul NATO rămâne fără comandant militar”
În plină criză, după ce au creat un precedent periculos, au adus armata într-un război politic, au decredibilizat o instituție, au blocat un decret prezidențial, PSD iese la atac și încearcă să producă o ”altă realitate”. Este exact strategia pe care o folosește și celebrul post de propagandă rusească, Sputnik. Construirea unei realități paralele și propagarea ei în rândul populației. Se construiește imaginea diferită și, după aceea, prin motoare de propagare, este răspândită cât mai mult în mase, pentru a crea percepția dorită.
Concluzionând, putem spune că PSD a folosit toate armele în acest război. De la artificii juridice până la utilizarea ”propriului stat paralel”, rețeaua proprie a oamenilor din justiției, a ignorat orice alt interes, urmărindu-și în mod cinic interesul propriu, sacrificând imaginea armatei. După ce și-a atins obiectivul, a început să joace în planul imaginii, sărind la gâtul lui Iohannis, creând astfel și percepția că ei sunt de partea bună a lucrurilor, cei care au grijă de imaginea armatei, iar președintele personajul negativ din acest film.
O analiză semnată de Cristian Hrițuc
