Premium
Războiul politic s-a mutat în zona fiscalității. Cum actuala Putere nu mai are nici o pârghie legislativă pentru reducerea atribuțiilor prezidențiale mai mult decât a făcut-o până acum, iar Klaus Iohannis nu dă semne să se potolească și să nu mai pună bețe în roate planurilor lui Liviu Dragnea, s-a trecut la lovirea la buzunar a actualului președinte. Problema recuperării de către ANAF a chiriilor încasate de către familia Iohannis de pe urma unei case aflate în litigiu cu statul de peste 10 ani a fost repusă pe tapet. În paralel însă, reînviată, după ce mai bine de un an, actuala coaliție nu a vorbit nimic pe acest subiect, amnistia fiscală pare a fi o minge la fileu, o bulă de oxigen aruncată clientelei politice. Totul în ciuda deficitului record atins în prima jumătate a a cestui an și vocilor venite din zona specialiștilor care avertizează asupra iminenței unui deficit excesiv la finele lui 2018.
Posibilitatea unei amnistii fiscale a fost invocată, aparent fără nicio legătură, de Liviu Dragnea, atunci când a vorbit despre banii pe care i-ar datora președintele Klaus Iohannis statului și pe care ANAF nu s-ar grăbește să-i recupereze.
Aproape imediat, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici prelua ștafeta. Ideea amnistiei era calificată ca fiind foarte bună, în timp ce sarcina delicată a recuperării "sutelor de mii de euro de la domnul preşedinte Iohannis" a fost pasată rapid în curtea șefului ANAF, Ionuț Mișa.
"Am văzut apeluri publice, la televizor, să meargă Ioannis de bunăvoie să depună banii. Eu aştept ca statul român, în principal Ministerul Finanţelor, pentru că statul român poate fi reprezentat de către Ministerul Finanţelor, nu de către ANAF, să facă demersurile necesare pentru ca aceşti bani să vină la statul român (...) Când doi se ceartă, unul rămâne cu banii. Eu îi încurajez să nu se mai certe şi să vadă care este calea firească a statului, să recupereze aceşti bani”, avertiza ieri, Dragnea, iritat că subordonații săi se mișcă cu viteza melcului și doar se întrec în vorbe pe la televizor.
Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen Iohannis, au pierdut definitiv casa din centrul municipiului Sibiu, unde funcţionează sediul unei bănci, în noiembrie 2015, în urma unei decizii a Curţii de Apel Braşov, după un proces care a durat mai mult de 16 ani.
Teodorovici susține că președintele Klaus Iohannis ar trebui să plătească statului suma de peste 1,2 milioane lei încasată din chiria imobilului. Dar statul nu este încă proprietarul acelui imobil, de aici și ezitarea MF și ANAF în acaestă chestiune, de vreme ce nu au pârghiile legale pentru a da curs acestei proceduri.
În timp ce Teodorovici și Mișa joacă în continuare ping-pong cu responsabilitatea sarcinii politice trasată de liderul lor pe linie de partid, prin cealaltă linie de acțiune, liderii coaliției testează capacitatea de reacție a opiniei publice și a societății civile față de ideea unei amnistii fiscale. Și nu doar fiscale.
O amnistie generalizată, dar care nu se va aplica președintelui statului, a ținut să specifice recent Teodorovici. La rândul său, autorul programului de guvernare, Darius Vâlcov invoca, pe la televiziunile prietene, existența acestui deziderat în acest document,apreciind că aceasta "se face , nu se discută".
Numai că, în programul de guvernare nu se menționează explicit despre amnistia fiscală sau orice alt tip de amnistie, ci doar despre restartarea mediului de afaceri”, la capitolul întreprinderi mici şi mijlocii, "astfel încât toate companiile să aibă asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fără a exista teama că anumite greșeli din trecut vor mai putea apăsa asupra activității ulterioare”.
O definiție interpretabilă și cu multe nuanțe, pe care Orlando Teodorovici, aflat într-o permanentă campanie de imagine personală, care îi face pe colegii săi de partid să se întrebe dacă nu se pregătește de viitoarele alegeri prezidențiale, nu a ezitat să o folosească în interesul său, pentru a promova imaginea unui ministru corect care nu va gira măsuri pentru clientela politică.
"Amnistia fiscală este gândită ca un mecanism de deblocare a unei părţi din economie, nu de ştergere a datoriilor unor colegi de partid", avertiza public Teodorovici subliniind că, în 2015, când a dat amnistia fiscală, nu şi-a şters propria datorie, ci a plătit-o ”leu cu leu”.
El a subliniat că unele companii de stat sunt ancorate în datorii istorice, după Revoluție încoace, fără a le putea plăti, iar o parte din economie este blocată din această cauză. Totodată, România poate obţine un acord de la Comisia Europeană (CE) pentru a putea şterge datoriile nerecuperabile
Peste 11.000 de persoane fizice se regâsesc însă pe lista publică a Agenţiei Naţionale de Administrate Fiscală cu datorii de peste 1.500 de lei fiecare la bugetele naţionale, de asigurări sociale, de sănătate sau cele de şomaj.
Printre ei, politicieni sau oameni de afaceri, unii cu probleme în justiție- toți potențiali beneficiari ai unei amnistii fiscale: Robert Negoiţă (PSD, primarul Sectorului 3), campion cu 238.366.695 de lei datorie la bugetul de stat, echivalentul a 50 de milioane de euro, Florin Mateiu – oraş Victoria – 96.552.294 buget de stat, 8.213.037 bugetul de sănătate, Sorin Emil Cibu, patronul unei companii imobiliare , 21.277.240 lei datorie la bugetul de stat, și soția acestuia - Loredana – Anamaria Cibu, cu alți 12.560.909 de lei, sau afaceriștii Theodor Berna figureaza cu o datorie de 7.920.912 de lei, Silviu Prigoană , cu 3.967.774 de lei. Și George Becali este dator Fiscului cu 3.989.530 de lei.
Alți social-democrați, sau apropia'ți ai acestui partid: Gheorghe Nichita, Victor Ciorbea, Marian Vanghelie au datorii de sute de mii de lei la Fisc. Până și Teodorovici este și el dator statului cu 73.702 de lei.
Liderii și miniștrii social-democrați nu s-au grăbit însă să vină cu o variantă clară a ceea ce vor oferi sub umbreala așa-zisei amnistii fiscale. Dacă ne luăm după spusele ministrului Finanțelor, pare mai degrabă un artificiu de albire a averilor nejustificate, prin declararea lor la fisc și plătirea impozitului, trecându-le în sfera licitului.
Doar că, dacă ținem cont de pozițiile altor pesediști apropiați cercului de putere care graviteză în jurul lui Liviu Dragnea, pare un preludiu, "un moment zero în anul centenar", cum spune Vâlcov, pentru cuplarea cu tema amnistiei penale. Pentru că pentru publicul larg, în special cel care votează PSD, atât distincția exactă între amnistia fiscală și cea penală, cât și "beneficiile" acestor măsuri, nu este ușor de făcut.
Deocamdată însă, până și tema amnistiei fiscale pare a fi avut efect de bumerang și i-a explodat lui Liviu Dragnea în față. Liderul PSD vede cum până și premierul Viorica Dăncilă, girată personal pentru obediența sa, ezită și rezistă presiunilor făcute pentru emiterea unei ordonanțe de urgență pe aministia penală, în timp ce miniștrii de resort nu vin cu nimic concret pe direcția celeilalte forme de amnistiere. Un semnal că după condamnarea recentă în primă instanță, Dragnea nu mai stăpânește cu mână forte partidul și nici nu mai are controlul atât de ferm asupra Guvernului așa cum și l-ar dori și că în jurul său, unii social-democrați se pregătesc deja pentru alternativa unei noi conduceri de partid.
