Premium
Decizia Marii Britanii de a amâna cu până la 12 săptămâni cea de-a doua doză de vaccin anti-COVID-19 îi împarte pe experţi între cei care văd un plan pragmatic de urgenţă şi cei care consideră că este un pariu prea riscant, relatează EFE joi.
Guvernul britanic asigură că prima doză conferă "o mare parte de protecţie" împotriva virusului şi că a doua etapă serveşte la "completarea şi extinderea imunităţii", potrivit consilierului şef medical al guvernului, prof. Chris Whitty, scrie agerpres.ro.
Societatea Britanică de Imunologie (BSI) susţine planul ca soluţie acceptabilă pe termen scurt, având în vedere "situaţia fără precedent" pe care a generat-o pandemia, deşi notează incertitudinile acestei strategii pentru care nu există concluzii edificatoare în studiile clinice.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) avertizează cu privire la absenţa dovezilor definitive, deşi este de acord să amâne a doua doză pentru până la şase săptămâni în circumstanţe excepţionale, o întârziere maximă similară cu cea permisă de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) şi jumătate din prognoza Regatului Unit.
În studiile clinice, a doua doză de vaccin Pfizer a fost inoculată la 21 de zile după prima, în timp ce vaccinul de la Moderna s-a administrat la interval de 28 de zile.
Un studiu publicat de revista New England Journal of Medicine în decembrie sugerează că eficienţa vaccinului produs de Pfizer-BioNTech este în proporţie de 52,4 %, în perioada celor 21 de zile între prima şi a doua doză.
Citește și: Ieșire a Adinei Alberts în privința Ivermectinei! Nu este cancerigenă și este o ‘tâmpenie’ că produce orbire
Un raport al sistemului public de sănătate din Marea Britanie notează totuşi că majoritatea contagierilor s-au înregistrat în primele zece zile de la administrarea primei doze, considerând că de abia după a 10-a zi eficienţa vaccinului începe să crească. Potrivit calculelor, eficienţa vaccinului Pfizer, după 15 - 21 de zile de la administrarea primei doze creşte cu 89 %, ceea ce face posibilă utilizarea unei singure doze.
Totuşi, potrivit lui Alessandro Siani, cercetător la Şcoala de Ştiinţe Biologice de la Universitatea din Portsmouth, "amânarea celei de-a doua doze este o miză de mare risc". "O singură doză nu oferă un nivel maxim de protecţie şi nici nu evită posibilitatea transmiterii asimptomatice", a precizat el.
Citește și: Medicul Virgil Musta: ‘O nouă pandemie ar însemna un număr mare de cazuri și cu un procent mare de decese’
"Orice abatere de la protocoalele de vaccinare dovedite în testele clinice echivalează cu un glonţ tras în întuneric. Pur şi simplu nu ştim dacă amânarea celei de-a doua doze poate garanta aceeaşi eficienţă precum cea dovedită în timpul testelor", a explicat el.
Experţii iau în calul şi problemele logistice pe care le poate genera amânarea celei de-a doua doze, având în vedere că după trei luni de la prima injecţie unele persoane ar putea uita să se prezinte la următoarea programare sau ar putea crede că prima doză le oferă suficientă imunizare.
Citește și: Ultimă oră! Mihai Chirica renunță la toate funcțiile în PNL
Unii cercetători, precum virusologul Paul Bieniasz de la Universitatea Rockefeller, au sugerat că o imunizare parţială a populaţiei ar putea favoriza apariţia de mutaţii ale virusului rezistente la vaccinuri.
Unele state europene au evaluat posibilitatea de a urma exemplul Marii Britanii şi de a amâna a doua doză de vaccin pentru a accelera imunizarea populaţiei.
Guvernul francez a respins săptămâna aceasta posibilitatea de a spaţia intervalul dintre cele două doze de vaccin de la Pfizer cu două săptămâni faţă de cele prevăzute în prospect, în lipsa unui consens al comunităţii ştiinţifice pe această temă, decizie luată şi de Germania, printre alte ţări.
În schimb, Olanda a optat pentru extinderea intervalului de administrare a celei de-a doua doze cu până la şase săptămâni, considerând că există indicii care sugerează rezultate pozitive în acest interval de timp.
