Analiza rezultatelor PSD în anul electoral 2019. Ce urmează...

I Traseul PSD până la alegerile europarlamentare

PSD a început anul 2019 cu un scor mult mai mic în sondaje decât cel luat la precedentele alegeri – cele parlamentare din 11 decembrie 2016.

Sondaj după sondaj dintre cele apărute în primul trimestru al anului curent (IMAS, CURS, INSCOP, BCS) au arătat PSD cu scoruri care variau între 22% și 32%, mult sub scorul de 45% obținut la alegerile legislative din 2016.

Scăderea PSD se făcuse simțită din anul 2018, în special în a doua parte a anului, partidul plătind cu procente în sondaje pentru actele normative privind justiția (respinse puternic de către electoratul opoziției), precum și pentru conflictele interne (PSD ajunsese la al treilea premier după primul an de guvernare, respectiv nemulțumiții din partid și o parte din electorat migrau deja spre Pro-România). E foarte probabil că și evenimentele din 10 august 2018 au jucat un rol în pierderile electorale ale PSD – în special prin faptul că au oferit opoziției muniție pentru demonizarea PSD și au stimulat electoral românii din diaspora.

Prin urmare, PSD a început anul 2019 cu aproape 20 de puncte procentuale mai puțin decât în decembrie 2016. În acest context, Klaus Iohannis, PNL și USR au mizat puternic pe mesajul de apărare a justiției, iar referendumul convocat de președintele Iohannis simultan cu europarlamentarele a pus tema justiției în centrul dezbaterii electorale. La trendul defavorabil PSD au contribuit și mesajele constant negative venite de la Bruxelles, care avertizau asupra problemelor privind statul de drept în România și amenințau cu măsuri concrete împotriva țării, precum activarea articolului 7.

Urmare a acestei conjuncturi politice, prezența la vot în alegerile europarlamentare din 2019 a fost cu 50% mai mare decât cea înregistrată cu cinci în urmă (9,06 milioane de alegători în 2019, față de 5,91 milioane de alegători în 2014), majoritatea alegătorilor care au venit în plus votând cu partidele anti-PSD.

PSD și-a menținut numărul de voturi de la scrutinul europarlamentar din 2014 până la cel din 2019 (puțin peste 2 milioane de voturi), dar procentul a scăzut substanțial (de la 37,6% în 2014, PSD a luat doar 22,5% în 2019).

În concluzie, primul test al alegerilor după parlamentarele câștigate la scor în 2016 a fost un dezastru pentru PSD. Partidul a pierdut exact jumătate din procentele sale: de la 45% în decembrie 2016, el a ajuns la 22,5% în mai 2019. Ca număr de voturi, PSD a luat 2,04 milioane voturi pe 26 mai 2019, față de 3,2 milioane voturi cât luase la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016.

La fel de important de spus este și faptul că PSD a pierdut locul întâi în ierarhia partidelor, ajungând pe locul al doilea, cu doar 12.000 de voturi mai mult decât Alianța USR-PLUS.

Alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 au marcat cel mai slab moment pentru PSD din întreaga sa istorie post-decembristă – chiar mai slab decât primele europarlamentare (cele din 2007), când PSD a luat 23,1%. Momentul de minim din 26 mai 2019 a fost amplificat de faptul că a lipsit foarte puțin ca PSD să cadă pe locul al treilea în ierarhia partidelor politice (ceea ce nu a fost deloc cazul în 2007 sau în oricare alt scrutin post-decembrist).

II PSD de la alegerile europarlamentare la alegerile prezidențiale

După eșecul din alegerile europarlamentare, obiectivul major pentru PSD era stabilizarea. Era crucial pentru PSD să demonstreze că pragul de jos a fost atins și că din acel moment partidul poate să urce și să adune voturi / procente în plus.

Alegerile prezidențiale programate la mai puțin de 5 luni distanță de europarlamentare nu ofereau o perioadă suficientă de refacere pentru PSD, dar puteau fi punctul de plecare pentru un nou început.

Obiectivul stabilizării PSD putea fi atins în mod rezonabil în condițiile unor evoluții politice firești – ceea ce ar fi însemnat să nu existe nimic ieșit din comun în plan politic, economic și social până la alegerile prezidențiale.

În realitate însă, evenimentele petrecute din mai și până în noiembrie au jucat în defavoarea PSD, lucru care a făcut stabilizarea electorală dorită o misiune mult mai grea.

Astfel:

1. Cazul Caracal a fost o lovitură de imagine puternică pentru guvernare, oferind presei și opoziției ocazia unor atacuri timp de săptămâni în șir
2. Ieșirea ALDE din coaliție a fost o lovitură dură pentru PSD, punând imediat în discuție majoritatea parlamentară și oferindu-i lui Klaus Iohannis șansa de a fi jucător important cu doar două luni înaintea prezidențialelor, inclusiv prin blocarea guvernului PSD
3. Trecerea moțiunii de cenzură a afectat serios partidul la nivel de imagine și a demobilizat electoratul PSD
4. Instalarea unui nou guvern liberal chiar în săptămâna primului tur al alegerilor i-a oferit lui Klaus Iohannis un plus de voturi, transformându-l practic în învingător politic chiar înaintea votului.

Evenimentele petrecute între europarlamentare și prezidențiale au defavorizat clar PSD, dar cu toate acestea partidul și candidatul său prezidențial și-au îndeplinit obiectivul-cheie la votul din noiembrie: stabilizarea.

Pe lângă cele 4 elemente negative menționate anterior, PSD și candidatul său s-au confruntat în vară cu o serie de sondaje de opinie care indicau perspectiva unei catastrofe la prezidențiale:

-       Un sondaj IMAS dat publicității pe 6 august indica faptul că Viorica Dăncilă ar fi pe locul 6 dintre potențialii candidați, cu 7,5% din intențiile de vot

-       Un sondaj CURS făcut public pe 12 august arăta că Viorica Dăncilă ar fi pe locul 4 dintr-o serie de candidați posibili, cu un scor de 14%

-       Un alt sondaj IMAS, făcut public pe 30 august arăta că Viorica Dăncilă ar fi pe locul 5, cu 8,4% intenție de vot

Pe de altă parte, începând cu luna septembrie, chiar în condițiile retragerii ALDE de la guvernare, Viorica Dăncilă începe să crească în sondaje:

-       Un sondaj SocioData din perioada 16-20 septembrie arată următorul clasament: Klaus Iohannis 40%, Viorica Dăncilă 19%, Mircea Diaconu 16%

-       Un sondaj Avangarde din perioada 8 – 24 septembrie arăta astfel: Klaus Iohannis 49%, Viorica Dăncilă 18%, Dan Barna 13%

În luna octombrie, în sondajele interne ale USR (care s-au scurs în presă), Viorica Dăncilă se află pe locul 2, chiar dacă distanța față de Dan Barna este în marja de eroare:

-       Un sondaj făcut la comanda USR și scurs în presă pe 1 octombrie arată că Iohannis avea 40%, Viorica Dăncilă 21%, Dan Barna 19%, iar Diaconu 7%

-       Un alt sondaj făcut la comanda USR și scurs în presă pe 25 octombrie arată că Iohannis avea 39%, Viorica Dăncilă 23%, Dan Barna 18%, iar Diaconu 8%

E de menționat că toate aceste sondaje iau în calcul doar electoratul aflat pe teritoriul României.

Ținând cont de toate acestea, rezultatul alegerilor prezidențiale pentru Viorica Dăncilă și PSD reprezintă un succes. Argumente:

1. Obiectivul crucial (stabilizarea electorală a partidului) a fost atins. Pe 10 noiembrie 2019 Viorica Dăncilă a obținut 2,05 milioane voturi, față de 2,04 milioane de voturi obținute de PSD pe 26 mai. Procentele sunt și ele practic identice (22,26%, față de 22,5%).
2. Diferența față de candidatul de pe locul 3 a fost consistentă – și mult mai mare decât la europarlamentare.
   1. Pe 10 noiembrie, Viorica Dăncilă a luat 22,26%, față de 15,02% scorul lui Dan Barna (cu 7 puncte procentuale mai mult). În cifre absolute, Viorica Dăncilă a luat cu peste 660.000 de voturi mai mult decât Dan Barna.
   2. Pe 26 mai, PSD luase 22,5%, față de 22,36% scorul Alianței USR-PLUS. În cifre absolute, PSD reușise să depășească USR-PLUS în luna mai cu doar 12.000 de voturi.
3. Voturile obținute de Viorica Dăncilă în turul 2 au depășit voturile obținute de PSD la alegerile parlamentare din 2016. Astfel, Viorica Dăncilă a luat 3,33 milioane de voturi pe 24 noiembrie 2016, în timp ce PSD a luat 3,2 milioane de voturi pe 11 decembrie 2016.
4. Rezultatul obținut de Viorica Dăncilă a fost la marginea superioară a sondajelor de opinie (în turul întâi, Viorica Dăncilă a luat 23,5% pe teritoriul României), ceea ce confirmă că strategia electorală a fost corectă, iar campania a reușit să valorifice potențialul candidatului și al partidului.
5. Rezultatele electorale din luna noiembrie au fost obținute în ciuda faptului că PSD trecuse în opoziție chiar înaintea alegerilor, Klaus Iohannis era susținut de majoritatea mass-media, iar în turul al doilea el a beneficiat de sprijinul explicit al USR-PLUS și al PMP, precum și de susținerea clară electoratului maghiar care a mers la vot.

III Perspective pentru 2020

Alegerile prezidențiale reprezintă finalul părții întâi a competiției din acest ciclu electoral. Partea a doua – partea decisivă pentru guvernarea României – va avea loc în 2020: alegerile locale și apoi alegerile parlamentare.

Anul 2019 a fost important în special la nivel simbolic, dar anul 2020 va fi important în special la nivel practic, pentru stabilirea puterii locale și guvernamentale. PSD încheie anul 2019 reușind să oprească declinul electoral și având perspective de creștere pentru 2020.

Dacă în 2019 a existat contextul negativ cunoscut, pentru anul 2020 se prefigurează o serie de elemente care vor ajuta electoral partidul:

• Următoarele alegeri sunt cele locale, unde PSD pornește cu avantajul faptului că deține majoritatea primăriilor și a conducerilor consiliilor județene
• PSD e acum principala forță de opoziție (și singura care contează cu adevărat)
• La alegerile locale diaspora nu votează, ceea ce reprezintă din start un avantaj de 2-3 puncte procentuale pentru PSD; la alegerile parlamentare, dacă performanța PNL la guvernare va fi modestă, prezența la vot va fi mai mică decât în 2019
• Principalul adversar al PSD, adică PNL, e singur la guvernare, deci va prelua aproape integral erodarea asociată guvernării
• Klaus Iohannis nu mai poate fi vehicul electoral; la anul, bătăliile vor fi între candidații din plan local și între partide
• O mini-criză la nivel european / global (sau reducerea ratei de creștere a economiei românești) va afecta încrederea în actualul guvern PNL

Ce are de făcut PSD pentru a-și maximiza potențialul electoral pentru 2020?

• În plan acțiunii interne de partid:
  • Să demonstreze unitate. PSD nu se află acum la finalul unei etape, ci exact în mijlocul bătăliei politice pentru guvernarea 2020-2024. Momentul în care PSD trebuie să tragă linie și facă bilanțul este deci decembrie 2020. Schimbarea conducerii în mijlocul luptei ar fi o tactică greșită.
  • Să implice mai mult liderii județeni și locali în decizia politică. PSD își va reveni electoral în primul rând prin efortul din alegerile locale, deci partidul trebuie să ofere mai multă putere liderilor din teritoriu.
  • Să demareze rapid selecția candidaților pentru alegerile locale (chiar în cursul lunii decembrie). Această selecție ar trebui încheiată cel târziu pe 1 februarie (pentru candidații la primărie și șefia CJ), pentru ca toți candidații care merg uninominal să aibă timp să se prezinte alegătorilor.
• În planul acțiunii parlamentare:
  • Să caute cu toate forțele să împiedice alegerile anticipate, folosindu-se de orice aliat conjunctural din Parlament. Alegerile anticipate ar fi utile în primul rând PNL, care poate fructifica valul pro-Iohannis de la prezidențiale (și secundar USR-PLUS).
  • Să lupte la fel de ferm contra tuturor schimbărilor în legislația electorală pentru alegerile locale (și în special contra introducerii votului în două tururi pentru primari și eliminării alegerii uninominale a șefilor de CJ). Aceste demersuri trebuie făcute cu convingere și chiar agresiv, pentru că păstrarea garniturii primarilor PSD e esențială pentru viitorul pe termen scurt și lung.
  • Să facă opoziție dură față de guvernul Orban, fără niciun compromis (moțiuni simple, moțiune de cenzură în februarie, vot contra pe orice lege a austerității, precum și pe bugetul pe 2020, excluderea tuturor celor care vor colabora cu PNL în Parlament).