La o zi după ce PNL şi PDL au apărut împreună şi au confirmat că se unesc împotriva PSD-ului, pozând în principalul pretendent al aceste zone, a apărut şi prima replică. Nu din partea PMP-ului, izolat şi lăsat fără prea multe opţiuni, nu din partea FC, NR sau a PNŢCD, ci din partea lui... Victor Ponta.
Precizând că “la prezidenţiale e altceva, se reia de la 0-0, ca la fotbal. Nu se votează partidul, ci omul”, preşedintele PSD a mărturisit într-un “acces de sinceritate”, că el a votat mereu cu Dreapta, din 1990 până în 2000, iar în 2009 în primul tur a votat cu Crin Antonescu. Pentru cine nu-şi aduce aminte, Victor Ponta era purtătorul de cuvânt al candidatului prezidenţial Mircea Geoană în 2009.
Mărturisirea premierului Ponta, vorba cuiva, “ar putea fi o coincidenţă”. Dar completările lui conform cărora contează “omul, nu partidul” spun altceva. Să ne gândim şi la context: o discuţie cu tinerii olimpici. Un public care se poate identifica cu un tânăr candidat prezidenţial de 41 de ani.
Păcat că e PSD-ist, nu? Că tinerii educaţi nu prea votază “roşu”… Dar dacă afli că până acum însuşi PSD-istul şef a votat ca tine, adică anti-PSD? Toată construcţia logică a lui Victor Ponta a avut un scop precis: o invitaţie clară către electoratul de dreapta să-l ia în calcul. Nu numai că a votat ca ei până acum (creând o punte de legătură, o identificare cu electoratul), dar, nu-i aşa, “la prezidenţiale nu se votează partidul”. Altfel spus: “Dragi tineri alegători de dreapta, veniţi de mă votaţi dacă vă place de mine, chir dacă sunt PSD-ist!”.
Însă consecinţele acestor declaraţii nu se opresc aici. Victor Ponta ştie că dacă vrea să iasă preşedinte are nevoie de mult mai multe voturi decât a obţinut la ultimele alegeri europarlamentare. Vom avea altă prezenţă, iar PSD-ului nu-i va fi suficient electoratul fidel. E nevoie de alte zone, de non-votanţi sau de alegători de dreapta. Victor Ponta a făcut deja un prim pas în acest sens. Nu fără riscuri. Voi face pe scurt o analiză pentru a vedea cine are de pierdut şi cine are de câştigat în urma declaraţiilor premierului Ponta.
- Primul mare perdant este Mircea Geoană. Dacă încă mai avea vreo fărâmă de speranţă să devină candidatul PSD, în cazul în care Victor Ponta refuză candidatura, azi i-a fost spulberată. Ce credibilitate poate să mai aibă un candidat pe care nici propriul purtător de cuvânt nu-l votează?
- PSD se poate trezi lovit unde se simţea cel mai sigur. Partidul votat sistematic şi disciplinat de pensionari şi nostalgici se văd în postura de vota un candidat care i-a votat pe Raţiu, Emil Constantinesu, Isărescu şi Crin Antonescu. În plus, au fost descurajaţi chiar de candidatul însuşi: “la prezidenţiale se votează omul, nu partidul”. Păi şi dacă nu le place omul? Nostalgicii şi iubitorii de Ion Iliescu nu sunt de neglijat. Sunt mulţi şi disciplinaţi.
- PSD pierde din nou din perspectiva percepţiei publice. Mitul de partid “care mobilizează milioane de oameni la voturi” cade, lăsând în loc imaginea de partid în care trădările şi sabotajul reciproc se recunosc la televizor. Şeful de campanie al lui Mirea Goană l-a votat pe Crin Antonescu. Halal disciplină de partid, nu-i aşa?
Televiziunile prietene precum Antena 3 încearcă, pe ultima sută de metri, să acrediteze ideea conform căreia votul pro-Antonescu în primul tur din 2009 a fost o strategie intenţionată, menită a-l propulsa pe Crin Antonescu în turul doi, drept candidat “mai uşor de învins de către Mircea Geoană”. De parcă în votul lui Victor Ponta stătea acest rezultat. Această ipoteză e un fals, menită a calma reacţiile simpatizanţilor PSD care se simt trădaţi de Victor Ponta şi care-şi văd partidul slab, sabotat din interior. O atenţie sporită o merită şi eticheta de “trădător”. Deocamdată, se încearcă alipirea ei lui Crin Antonescu, dar o campanie abilă de comunicare i-o poate transfera spectaculos lui Victor Ponta. Spre satsifacţia tacită (sau nu?) a lui Mircea Geoană.
În defintiv, Victor Ponta nu face nimic nou. Adoptă o tactică politică veche şi verificată. Orice încercare de atragere de votanţi noi înseamnă o stârnire şi o posibilă trădare a votanţilor fideli. Victor Ponta merge pe firul subţire dintre electoratul tradiţional şi electoratul nou, străin lui, dar care ar putea fi comaptibil cu el.
Deocamdată, a dat o vrabie din mână pe o cioară din noiembrie. Vom vedea dacă a avut de câştigat. Până atunci, câştigătorul pare a fi noul bloc al partidelor de dreapta. Care are la îndemână un slogan nimicitor: “Până şi Ponta a votat cu noi. De cinci ori.”
Alin Iliescu
Comentează