AUR a decis, luni seară, să o susțină oficial pe Anca Alexandrescu în cursa pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie, o mutare care reconfigurează raporturile de forță din zona „suveranistă”. Deși nu este o surpriză totală, anunțul lui George Simion ridică întrebări serioase despre strategia reală a partidului și capacitatea acestuia de a rămâne relevant în Capitală, unde, istoric, AUR a avut scoruri modeste.
„Este un sacrificiu. L-am făcut și în decembrie 2024”, a spus Simion, sugerând o continuitate între deciziile tactice de atunci și susținerea de acum. Dar în spatele acestui „sacrificiu” se ascunde mai degrabă o nevoie de legitimare. AUR nu a reușit să se impună în București nici la locale, nici la prezidențiale, iar asocierea cu o figură mediatică precum Anca Alexandrescu pare o încercare de a prinde tracțiune într-un electorat urban care îi rămâne în mare parte ostil.
Candidatura Ancăi Alexandrescu se adresează unui segment foarte specific: electoratul anti-sistem, nostalgic și profund neîncrezător în partidele tradiționale.
Dacă privim cifrele din 2024 și 2025, observăm că George Simion și Călin Georgescu, personajul politic pe care Alexandrescu l-a promovat intens la Realitatea Plus, au adunat împreună aproape un sfert din voturile bucureștenilor – 24,5% în noiembrie 2024. Teoretic, acolo se află rezerva de voturi pe care AUR și Anca Alexandrescu o pot activa. Practic însă, acele voturi nu sunt transferabile.
Călin Georgescu, cu discursul său anti-sistem radical, a atras un public de nișă, aflat mai degrabă în zona conspiraționistă decât în cea politică activă. După ce a refuzat să recunoască alegerile și a cerut boicotarea alegerilor pentru București, el a pierdut o parte din legitimitate. În schimb, Simion s-a instituționalizat, participând la toate rundele electorale, dar cu rezultate modeste în Capitală. Prin urmare, Anca Alexandrescu devine liantul între cele „două lumi”: radicalii care îl idolatrizează pe Georgescu și votanții AUR care vor o figură mai articulată și mai prezentabilă.
Strategie electorală sau joc al orgoliilor după retragerea lui Călin Georgescu?
Sondajele arată o marjă largă – între 10% și 18%. Cifrele nu sunt de neglijat, mai ales într-o competiție fragmentată, dar nici nu indică o creștere reală pentru AUR.
Alexandrescu e, de fapt, un vector de imagine, nu un vehicul electoral complet. Are notorietate, dar și un istoric politic controversat: a fost apropiată de Adrian Năstase, Sorin Oprescu, Victor Ponta și Liviu Dragnea, patru epoci și patru stiluri complet diferite. Pentru publicul AUR, această „carieră transversală” poate fi un avantaj (experiență și vizibilitate), dar și un risc (asociere cu sistemul pe care pretinde că-l combate). Pe de altă parte, AUR profită de Realitatea Plus, platformă media unde Alexandrescu a fost, ani de zile, o prezență constantă și vocală. Chiar dacă și-a suspendat emisiunea „Culisele statului paralel”, rețeaua de audiență și capitalul mediatic rămân instrumente de campanie.
Peisajul electoral e clar conturat. Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluță (PSD) și Cătălin Drulă (USR) domină cursa, cu procente între 20% și 26%, în funcție de sondaj. Anca Alexandrescu intră pe poziția a patra. Dacă reușește să adune 12–15% în Capitală, ea poate juca un rol strategic important: fie mobilizează electoratul radical spre AUR în localele din 2026, fie creează premisele unei alianțe informale în jurul unei „drepte naționale alternative”. Dacă însă se prăbușește sub 10%, AUR va pierde încă o dată Bucureștiul, iar George Simion va trebui să își regândească întreaga strategie urbană.
Candidatura Ancăi Alexandrescu este bine calibrată strategic: își păstrează statutul de independentă, dar beneficiază de susținerea unui partid cu rețea națională, are o platformă media puternică și capitalizează frustrările electoratului care se simte exclus de partidele tradiționale. Pentru George Simion, decizia are o logică dublă: își extinde influența asupra electoratului suveranist și își „cumpără” vizibilitate într-o cursă unde altfel ar fi fost marginal. În același timp, „cedează” Capitala unei figuri mai populare, dar își consolidează prezența mediatică și imaginea de lider strategic.
Susținerea Ancăi Alexandrescu de către AUR nu este doar o alianță electorală, ci un test de maturitate politică pentru întreaga mișcare suveranistă. Partidul condus de George Simion încearcă, prin această mișcare, să treacă de la discursul stradal la cel instituțional, de la emoție la strategie. Însă între potențialul mediatic al candidatei și limitele electorale ale AUR există o prăpastie dificil de acoperit. Alegerile din 7 decembrie vor arăta dacă AUR poate transforma notorietatea în capital politic real sau dacă totul va rămâne un exercițiu de imagine, născut din orgolii și nevoia de vizibilitate după dispariția lui Călin Georgescu din prim-planul politic.
Comentează