Anca Dragu: 'Republica Moldova trece printr-o transformare economică semnificativă, iar România rămâne principalul partener comercial'

Autor: Andreea Năstase

Publicat: 03-11-2025 12:35

Actualizat: 03-11-2025 12:38

Article thumbnail

Sursă foto: bnm.md

Anul 2025 a fost unul al încercărilor pentru România şi Republica Moldova, iar 2026 vine cu provocarea de a construi pe transformarea ce, deja, s-a petrecut în anii precedenţi, a declarat, luni, guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Anca Dragu.

"Anul 2025 a fost un an al încercărilor şi în România, şi în Republica Moldova, încercări peste care am trecut cu bine. Anul 2026 vine cu provocarea de a construi pe transformarea ce deja s-a petrecut în anii precedenţi. Dacă ne uităm la economia Republicii Moldova, vedem o transformare semnificativă în ceea ce priveşte structura economiei, dar şi comerţul internaţional. Dacă acum 10-15 ani, comerţul cu Uniunea Europeană era undeva la circa 30%, astăzi acesta este spre 70%. Desigur, cel mai important partener comercial este România. De asemenea, ne uităm la structura economiei. Dacă acum 15 ani aveam sectorul agriculturii foarte important, acum acesta s-a diminuat pentru că domeniul IT este aproape la egalitate, cu o contribuţie la PIB cu agricultura. Avem undeva 8% IT şi 10% agricultura. În general, serviciile s-au dus peste 50%, cam 58%, faţă de un sub 30% acum 10-15 ani. Deci, avem o transformare a economiei şi avem foarte important un plan. Îmi spune lumea la Bucureşti: 'ce bine de voi că aveţi un obiectiv atât de clar, de aderare la Uniunea Europeană' . Este adevărat, este un proiect foarte puternic pentru care toată lumea munceşte în această direcţie. Banca Naţională a Moldovei este parte a procesului de negociere. Avem câteva capitole-cheie pe care suntem instituţia lider - politici economice şi monetare, servicii financiare. Avem capitolul legat de contul de capital şi fluxurile de capital", a susţinut Dragu.

Aceasta a adăugat că Banca Naţională a Moldovei este prezentă pe negocieri privind planul de creştere, similar cu planurile naţionale de redresare şi rezilienţă ale statelor-membre ale UE.

"Ţările candidate (la aderarea la UE, n.r.) au aşa-numitul plan de creştere care se aplică tot pe o perioadă de trei ani. Pentru Republica Moldova, planul de creştere este în valoare de 1,9 miliarde şi înseamnă undeva cam 12% din Produsul Intern Brut pe anul acesta. Suma este destul de generoasă şi aceşti bani sunt folosiţi pentru o combinaţie de reforme şi investiţii. Investiţii în drumuri, spitale, în domeniul educaţiei şi reforme care să facă economia Moldovei mai competitivă şi o economie gata să fie membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Vă mai spun două-trei cuvinte despre ce facem noi la Banca Naţională. (...) după un puseu inflaţionist teribil, la începutul anului, când am avut o creştere de preţuri la energie electrică de 75%, termie - de 40%, gaze - de 27% am reuşit, printr-o combinaţie de măsuri guvernamentale, sprijin din partea Uniunii Europene, de compensare a facturilor şi măsuri de politică monetară, să ţinem inflaţia la sub 10% şi acum suntem undeva la sub 7%. Sperăm ca, până la sfârşitul anului, să continuăm acest trend descendent. Aceasta ne-a permis şi o reducere a ratei de politică monetară undeva la 6%. În prezent, activitatea de creditare funcţionează şi economia se pune în mişcare. Avem planuri ambiţioase în zona de educaţie financiară, avem o strategie pentru incluziunea financiară, iar acum elaborăm indicatorii, KPI-urile (indicatori cheie de performanţă n.r.)", a explicat Anca Dragu.

Grupul MediaUno, Institutul Naţional de Statistică (INS) şi Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă organizează, în perioada 3 - 21 noiembrie, cea de-a XXXII-a ediţie a proiectului "Împreună protejăm România" - "Bucharest Leaders' Summit: A Roadmap to the Future".

Evenimentul oferă o platformă de dezbateri de proiecte pentru înţelegerea viitorului României, al etapelor care trebuie parcurse în noul context global al cooperării, al reaşezării noilor poli de putere în lume de azi, în diverse domenii de activitate, de la Sănătate, Educaţie, Financiar-bancar, Cultură şi Cercetare, Apărare şi securitate naţională, Energie, Industrie şi servicii, Construcţii, infrastructură şi transporturi, Agricultură, la Digitalizare şi Inovare.

Potrivit organizatorilor, peste 300 de speakeri vor desluşi "noua foaie de parcurs a României" în Europa şi în lume, vor prezenta idei, experienţe dar şi soluţii inovatoare pentru un viitor sigur şi durabil.

După deschiderea oficială a summit-ului, organizată luni, 3 noiembrie 2025, la Palatul Victoria, vor fi organizate conferinţe de specialitate, în perioada 4 - 21 noiembrie, la sediul INS.

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri