Andrei Caramitru, specialist în economie, trage un semnal de alarmă privind viitorul economic al României, subliniind faptul că, dat fiind contextul politico-economic actual, în cazul în care finanțările externe vor dispărea, economia țării ar putea intra într-o criză profundă în doar câteva săptămâni. Conform acestuia, în prezent, România se împrumută anual cu aproximativ „10% din PIB, în plus”, iar la aceste împrumuturi se adaugă fonduri europene care contribuie semnificativ la bugetul național. În cazul în care aceste surse de finanțare se vor opri, efectele ar fi catastrofale.
Una dintre primele consecințe ale acestei crize ar fi oprirea „subvențiilor pentru agricultură, care provin în mare parte din fondurile europene”. Caramitru subliniază că acest lucru ar duce instantaneu „la falimentul tuturor agricultorilor din România, cu un impact dezastruos asupra economiei rurale”. În paralel, „marile șantiere de infrastructură, în special cele de autostrăzi și drumuri, s-ar opri”, iar „muncitorii ar intra într-o stare de șomaj masiv”.
Implicațiile asupra cheltuielilor statului
Un alt aspect alarmant menționat de Caramitru este impactul direct asupra cheltuielilor publice. Potrivit acestuia, statul român alocă aproximativ „35% din PIB pentru diverse cheltuieli”, iar într-un scenariu în care nu mai există finanțări externe, aproximativ „o treime dintre aceste cheltuieli nu ar mai putea fi realizate”. Acest lucru ar duce „la închiderea multor firme care lucrează cu statul și la pierderea locurilor de muncă pentru mii de români”.
Măsurile guvernamentale și efectele asupra salariilor
Caramitru avertizează că, în condițiile în care veniturile statului ar scădea drastic, guvernul ar fi nevoit să recurgă la măsuri drastice pentru a putea plăti salariile și pensiile. Acesta identifică două soluții posibile: „fie o tăiere de 25% a acestor plăți, fie emiterea de bani fără acoperire de către Banca Națională a României (BNR), ceea ce ar duce la o devalorizare a leului cu 25%”. Oricare dintre aceste soluții ar avea „efecte severe asupra puterii de cumpărare” și ar amplifica criza economică.
În plus, Caramitru subliniază că impactul acestei crize nu se va limita doar la sectorul public sau la cei care lucrează direct în infrastructură. „Persoanele afectate de șomaj și reduceri salariale vor reduce semnificativ cheltuielile”, iar acest lucru va duce „la o scădere a cererii în toată economia”. Astfel, impactul va fi resimțit și de angajații din sectorul privat – de la „șoferi Uber și angajați în corporații, până la muncitori din domeniul construcțiilor de locuințe rezidențiale”.
O criză mai severă decât cea din 2008
Caramitru compară această criză cu „cea din 2008”, dar subliniază că efectele vor fi mult mai grave și mai bruște. El afirmă că „nimeni nu va scăpa”, iar „efectele economice vor duce, în mod inevitabil, la faliment pentru multe afaceri și vor pune o presiune insuportabilă asupra populației”. „Este mai brutal decât în 2008”, afirmă analistul.
Analistul economic încheie prin a sublinia că soluțiile pentru ieșirea din criză ar trebui să implice măsuri economice urgente, dar și o schimbare semnificativă în abordarea fiscală a guvernului. Caramitru critică guvernanții pentru „lipsa unei viziuni clare” și pentru „eșecul repetat al măsurilor economice din ultimii ani”, în ciuda „posibilităților teoretice de a sprijini economia”.
În concluzie, Andrei Caramitru avertizează că România se află într-un „punct critic”, iar „soluțiile economice implementate de guvernanți trebuie să fie urgente și eficiente”, altfel riscurile de colaps economic devin o realitate tot mai aproape.
Comentează