În aceste zile, pe agenda celei de-a treia sesiuni plenare a Parlamentului European, organizată la distanță, se află dezbaterea şi votul plenului față de relansarea economiei europene, prin intermediul viitorului buget multianual şi al fondurilor ce vor fi alocate pentru redresarea post-pandemie.
Întrucât actualul buget al UE pe termen lung se va încheia la 31 decembrie 2020, este nevoie de un nou orizont de planificare bugetară pentru următorii şapte ani, care să ţină seama de criza COVID-19 şi de consecinţele acesteia.
Eurodeputații au adoptat, miercuri, 13 mai, cu majoritate de voturi, o rezoluție legislativă prin care solicită Comisiei Europene să prezinte, până la 15 iunie 2020, o propunere de Plan de urgență legat de viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM). Acest plan trebuie să fie unul eficient și să ofere o „plasă de siguranță” pentru beneficiarii programelor UE, astfel încât aceștia să nu rămână fără finanțarea de care beneficiază sub actualul CFM.
Ultimele luni au fost marcate de controverse și amânări repetate ale deciziilor liderilor europeni, ceea ce semnalează o divizare profundă între viziunile și prioritățile anumitor grupuri de țări.
Este nevoie însă, cât mai rapid, de un PLAN CARE SĂ NU LASE PE NIMENI ÎN URMĂ, un plan care să aplice eficient principiul fundamental al solidarității, despre care s-a tot vorbit în ultimul timp. Pentru ca el să funcționeze, acceptarea sa de către toate țările membre, este o condiție de bază.
Și pentru România, bugetul UE este un subiect vital. Soluția de redresare post-coronavirus pentru România nu poate fi decât europeană și trebuie depuse eforturi pentru ca țara noastră să aibă acces egal cu celelalte state membre la viitoarele instrumente de relansare.
Fondul trebuie distribuit corect. Pentru a fi un motor al redresării economice și al convergenței reale în UE, sumele ar trebui alocate sub formă de subvenții, nu de împrumuturi, iar distribuirea ar trebui să urmeze metoda folosită pentru fondurile de coeziune.
Aceasta este modalitatea optimă de a garanta că statele membre pot finanța reconstrucția economiilor lor și de a lupta împotriva sărăciei, inegalității și schimbărilor climatice, fără a genera noi datorii peste cele existente.
Ne concentrăm atenția pe accesul la fondurile de relansare ale UE, dar ce se întâmplă cu programarea bugetară inteligentă pe plan intern? Există un plan al actualului guvern, prin care să fie regândit bugetul de stat și reașezat în funcție de noile priorități?
Este evident că Guvernul României nu este pregătit pentru un dialog serios cu UE, de aceea sunt sceptic față de planul de relansare a economiei după pandemie, promis de către actualii guvernanți.
Nici economiştii europeni nu întrevăd prea rapid o revenire a economiei în România, din cauză că la nivelul decidenţilor politici în momentul de faţă nu există nici măcar o viziune, dacă nu un plan concret de creştere sau de limitare a pagubelor.
Dacă luăm ca exemplu numai experiența cu recentul proiect de lege privind starea de alertă înaintat de executiv Parlamentului României, șansa să avem din partea actualei guvernări un plan fezabil de revenire a economiei din criza pandemică este extrem de redusă.
Și, din păcate, de rapiditatea conceperii și a implementării măsurilor economice la nivel național depinde convergența României cu UE.
Comentează