Vești bune pentru 'gașca Doreilor'! Se pare că nu trebuie să fii perfect pentru a-ți face treaba și a te achita de sarcini. Un nou studiu al comportamentului animalelor arată că utilizarea unei strategii "suficient de bună" pentru a finaliza o sarcină ar putea avea avantaje față de căutarea perfecțiunii.
Cercetătorii de la Howard Hughes Medical Institute din SUA au dorit să sfideze metodele tradiționale de cercetare pe animale, în care comportamentele diverse în activități precum împerecherea, vânătoarea sau evitarea prădătorilor sunt de obicei comparate cu o anumită metodă optimizată.
Folosind algoritmi și modele teoretice, cercetătorii au demontat o sarcină simplă și utilizată pe scară largă de căutare de hrană - în care animalele (cum ar fi șoarecii) trebuie să aleagă între diverse opțiuni pentru a obține o recompensă - pentru a găsi un număr mare de strategii alternative pentru această sarcină.
"Multe dintre aceste strategii sunt cele pe care nu le-am fi imaginat niciodată ca modalități posibile de rezolvare a acestei sarcini, dar ele funcționează bine, deci este foarte posibil ca și animalele să le folosească", spune fizicianul Ann Hermundstad. "Ele ne oferă un nou vocabular pentru înțelegerea comportamentului".
Desigur, știm că animalele (inclusiv oamenii) pot rezolva probleme în mai multe moduri: este de bun simț că puteți termina un labirint sau un joc video prin încercare și eroare pură, de exemplu, sau prin exersarea pe exemple mai simple, sau prin copierea altora.
Perfecționismul epuizează foarte multe resurse
Cercetătorii au formulat mai mult de un sfert de milion de abordări - sau "programe" - care se încadrează între abordarea perfectă și o abordare aleatorie. Unele dintre aceste programe au atins obiectivele finale utilizând mai puține resurse, ceea ce înseamnă că ar putea fi de fapt preferabile.
De asemenea, cercetătorii au constatat că, în ciuda abordărilor atât de diverse, toate pot fi înțelese în termeni de "mutații" algoritmice, în care strategiile evoluează unele față de altele prin mici ajustări ale pașilor lor. Cercetătorii au constatat că aproximativ 4 000 dintre programele descrise au fost "suficient de bune" pentru a obține rezultate, dintre care 90 % au făcut ceva puțin diferit de strategia optimă.
Acest lucru este important, deoarece arată că chiar și schimbările majore față de o strategie perfectă pot obține în continuare rezultate care funcționează, oferind în același timp unele variații care ar putea fi utile în alte sarcini. Abaterea de la o strategie optimă poate avea un impact negativ asupra rezultatului obiectivului principal, dar acest compromis este compensat atunci când sunt luate în considerare mai multe sarcini - o situație care reflectă mai exact ceea ce ne confruntăm cu toții în fiecare zi.
"Dacă vă gândiți că un animal nu este un specialist care este optimizat pentru a rezolva o singură problemă, ci mai degrabă un generalist care rezolvă multe probleme, aceasta este într-adevăr o nouă modalitate de a studia acest lucru", spune fizicianul și informaticianul Tzuhsuan Ma.
Pentru cercetători, descoperirile ar putea demonstra de ce un animal ar putea să nu urmeze întotdeauna ceea ce pare a fi cea mai bună rută de la A la B sau ar putea oferi o mai bună înțelegere a modului în care creierul pune în balanță șansele de reușită într-un obiectiv cu resursele disponibile. "De îndată ce te eliberezi de a fi perfect, ai fi surprins de câte moduri există pentru a rezolva o problemă", spune Ma, citat de Science Alert.
Comentează