Premium
Anul acesta nu avem semne de îngrijorare că nu vom putea înfiinţa un milion de hectare cu floarea soarelui, pentru că am primit, după doi ani, derogare la neonicotinoide şi vom putea folosi acest tratament pentru sămânţa acestei culturi, a declarat, duminică, Nina Gheorghiţă, fermier din judeţul Brăila, cultivator de floarea soarelui, potrivit Agerpres.
"Nu avem motive de îngrijorare că nu ne-am putea atinge obiectivul de a înfiinţa un milion, poate un milion şi un pic de hectare cu floarea soarelui, dat fiind faptul că anul acesta, după doi ani, am primit în sfârşit derogare la neonicotinoide. Dacă nu am fi avut această derogare să putem folosi acest tratament pentru sămânţa culturii de floarea soarelui, atunci chiar am fi avut motive serioase de îngrijorare, dacă ne-am fi atins aceste suprafeţe şi dacă sigur producţiile ar fi fost cele aşteptate", a precizat ea.
Aceasta susţine că este nevoie de derogare şi pentru anul viitor, în condiţiile în care în zona Mării Negre această cultură are cele mai bune condiţii de a se dezvolta, dar şi cea mai mare presiune în ceea ce priveşte dăunătorii de sol.
"Trebuie să medităm cu toţii la ceea ce vom face începând cu anul viitor, pentru că vreau să vă spun că în zona aceasta a Mării Negre cultura aceasta a florii soarelui găseşte cele mai bune condiţii de a se dezvolta, dar în acelaşi timp avem şi cea mai mare presiune pe dăunători de sol pe care nu îi întâlnim în alte zone ale lumii. Aceşti dăunători de sol nu-i putem controla, iar companiile care produc pesticide nu au molecule care să poată să protejeze sămânţa în pământ, fără să existe nicio justificare ştiinţifică, fără să poată fi puse în evidenţă efectele acestea secundare pe care le-ar avea asupra polenizatorilor în condiţii de câmp. Noi am interzis emoţional la nivelul UE aceste produse, pe principiul precauţiei, nu că ar exista efecte pe care să le poţi măsura şi în timp, să spui că trebuie interzise pentru că dăunează mediului, sănătăţii umane sau polenizatorilor. Şi atunci ce facem de la anul încolo, dacă nu vom mai primi această derogare la neonicotinoide? Trebuie să îi mulţumim domnului ministru că şi-a asumat după doi ani de zile să ne susţină cauza la nivelul Uniunii Europene (...) să putem trata anul acesta seminţele de floarea soarelui, ca să putem să avem protejate culturile. Fermierii nu mai au curaj să cultive fără să aibă siguranţa că sămânţa va şi germina, va răsări şi va avea densitatea corespunzătoare. Altfel, este complicat, la costurile care sunt astăzi, să întorci cultura în Bărăgan şi să nu fie la irigat înseamnă să aibă o pierdere de cel puţin 2.000 - 3.000 de lei pe hectar din start, pierdere pe care trebuie să o pui pe seama celei de-a doua culturi, ieşi din epoca optimă şi atunci mai bine preferi să renunţi la cultură. Trebuie să ne gândim serios de la anul ce facem", a mai spus fermierul Nina Gheorgiţă.
Aceasta a participat la întâlnirea organizată duminică la Ministerul Agriculturii în contextul situaţiei create de achiziţiile de ulei făcute de români în ultimele zile de teama de a nu rămâne fără acest produs sau de scumpirea exagerată şi rapidă a acestuia, aşa cum s-a întâmplat recent cu combustibilii.
Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, tratamentul seminţelor cu neonicotinoide se face sub stricta supraveghere a Autorităţii Naţionale Fitosanitare, iar Regulamentul European 1107/2009 permite acordarea unor derogări în ceea ce priveşte utilizarea acestor substanţe în cazul în care sănătatea plantelor este ameninţată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace.
Acesta a precizat în data de 27 ianuarie, într-o declaraţie pentru AGERPRES, că Regulamentul European 1107/2009 permite acordarea acestor derogări în situaţia în care "sănătatea plantelor este ameninţată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile".
Ministrul a semnalat că, în cazul în care nu se acordă această derogare, confruntat cu situaţia pierderii unui procent semnificativ al producţiei, fermierul va fi tentat să aplice foarte multe tratamente în vegetaţie, care reprezintă un risc mult mai mare pentru mediu şi implicit pentru albine.
Conform datelor furnizate de acesta, în anul 2017, an în care a fost acordată derogare, doar pe 18% din suprafaţa însămânţată cu floarea soarelui au fost folosite neonicotinoidele în tratarea seminţelor, iar în 2018 suprafaţa a scăzut la 12%. Astfel că suprafaţa de floarea soarelui netratată a fost de 88%, tocmai pentru că tratamentele sunt permise doar unde există urgenţă.
Aceasta susţine că este nevoie de derogare şi pentru anul viitor, în condiţiile în care în zona Mării Negre această cultură are cele mai bune condiţii de a se dezvolta, dar şi cea mai mare presiune în ceea ce priveşte dăunătorii de sol.
"Trebuie să medităm cu toţii la ceea ce vom face începând cu anul viitor, pentru că vreau să vă spun că în zona aceasta a Mării Negre cultura aceasta a florii soarelui găseşte cele mai bune condiţii de a se dezvolta, dar în acelaşi timp avem şi cea mai mare presiune pe dăunători de sol pe care nu îi întâlnim în alte zone ale lumii. Aceşti dăunători de sol nu-i putem controla, iar companiile care produc pesticide nu au molecule care să poată să protejeze sămânţa în pământ, fără să existe nicio justificare ştiinţifică, fără să poată fi puse în evidenţă efectele acestea secundare pe care le-ar avea asupra polenizatorilor în condiţii de câmp. Noi am interzis emoţional la nivelul UE aceste produse, pe principiul precauţiei, nu că ar exista efecte pe care să le poţi măsura şi în timp, să spui că trebuie interzise pentru că dăunează mediului, sănătăţii umane sau polenizatorilor. Şi atunci ce facem de la anul încolo, dacă nu vom mai primi această derogare la neonicotinoide? Trebuie să îi mulţumim domnului ministru că şi-a asumat după doi ani de zile să ne susţină cauza la nivelul Uniunii Europene (...) să putem trata anul acesta seminţele de floarea soarelui, ca să putem să avem protejate culturile. Fermierii nu mai au curaj să cultive fără să aibă siguranţa că sămânţa va şi germina, va răsări şi va avea densitatea corespunzătoare. Altfel, este complicat, la costurile care sunt astăzi, să întorci cultura în Bărăgan şi să nu fie la irigat înseamnă să aibă o pierdere de cel puţin 2.000 - 3.000 de lei pe hectar din start, pierdere pe care trebuie să o pui pe seama celei de-a doua culturi, ieşi din epoca optimă şi atunci mai bine preferi să renunţi la cultură. Trebuie să ne gândim serios de la anul ce facem", a mai spus fermierul Nina Gheorgiţă.
Aceasta a participat la întâlnirea organizată duminică la Ministerul Agriculturii în contextul situaţiei create de achiziţiile de ulei făcute de români în ultimele zile de teama de a nu rămâne fără acest produs sau de scumpirea exagerată şi rapidă a acestuia, aşa cum s-a întâmplat recent cu combustibilii.
Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, tratamentul seminţelor cu neonicotinoide se face sub stricta supraveghere a Autorităţii Naţionale Fitosanitare, iar Regulamentul European 1107/2009 permite acordarea unor derogări în ceea ce priveşte utilizarea acestor substanţe în cazul în care sănătatea plantelor este ameninţată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace.
Acesta a precizat în data de 27 ianuarie, într-o declaraţie pentru AGERPRES, că Regulamentul European 1107/2009 permite acordarea acestor derogări în situaţia în care "sănătatea plantelor este ameninţată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile".
Ministrul a semnalat că, în cazul în care nu se acordă această derogare, confruntat cu situaţia pierderii unui procent semnificativ al producţiei, fermierul va fi tentat să aplice foarte multe tratamente în vegetaţie, care reprezintă un risc mult mai mare pentru mediu şi implicit pentru albine.
Conform datelor furnizate de acesta, în anul 2017, an în care a fost acordată derogare, doar pe 18% din suprafaţa însămânţată cu floarea soarelui au fost folosite neonicotinoidele în tratarea seminţelor, iar în 2018 suprafaţa a scăzut la 12%. Astfel că suprafaţa de floarea soarelui netratată a fost de 88%, tocmai pentru că tratamentele sunt permise doar unde există urgenţă.
