Premium
Pentru credincioşii de rit/stil vechi, sărbătorile de iarnă (Crăciunul) încep în ziua de 7 ianuarie, motivul fiind acela că în calendarul iulian (sau cel pe stil vechi) există un decalaj de 13 zile faţă de cel oficial, potrivit site-ului https://vesmintebisericesti.ro/.
Vezi și: Liberalii se pregătesc de debarcarea Avocatului Poporului
Înainte de Hristos existau două moduri de calculare a timpului. Unul se referea la metoda egiptenilor, altul al romanilor. Totuşi exista mereu o diferenţă de 10 zile între cele două. În timpul împăratului roman Iuliu Cezar, a fost adoptat un sistem numit calendarul iulian. Acesta a fost ulterior folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole.
Calendarul gregorian a rezultat în urma unei reforme adoptate în 1582 de către Papa Gregorian al XIII-lea. Astfel s-a decis suprimarea a zece zile din calendar. Ulterior, calendarul iulian a fost îndreptat în cadrul Consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923. Acesta a devenit mai corect decât cel gregorian, întrucât se adopta sistemul anilor bisecţi, cu o zi în plus adăugată din patru în patru ani.
Acest nou calendar a fost numit neo-iulian sau constantinopolitan. Nu toate bisericile au adoptat acest nou calendar. Cele care au rămas cu acel calendar iulian neîndreptat sunt Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă, mănăstirile din muntele Athos.
Astfel, nu doar Crăciunul (sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos) este decalată (din 25 decembrie în 7 ianuarie), ci şi Anul Nou (din 1 în 14 ianuarie). Aşadar, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, este marcat Revelionul/Anul Nou pe rit vechi, precizează site-ul amintit.
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA/AGERPRES FOTO
Obiceiuri şi tradiţii
În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou pe stil vechi sau sărbătoarea Sfântului Vasile sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi umblă din casă în casă cu "Pluguşorul", pocnind din bice, cu talăngi şi buhai improvizaţi pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat. Tot în această seară, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale ori mascaţi mai dansează "Ursul" sau "Capra", iar a doua zi, se umblă cu "Sorcova", conform site-ului https://acc.md. În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări (plăcinte cu varză), cozonaci, cârnaţi şi sarmale.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO
În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi, conform site-ului https://alba24.ro.
Una dintre tradiţiile sârbilor din Banat este de a sparge, trântind pe podea, paharele din care au băut prima şampanie în noul an, pentru a fi sănătoşi tot anul.
Ruşii lipoveni din judeţele Galaţi sau Tulcea încă păstrează obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători - clătite cu brânză sau cu carne, vărzări, piroşti/piroşte (un fel de colţunaşi umpluţi cu cartofi, varză, carne tocată, brânză sau fructe, care se fierb ori se prăjesc), cozonac, cârnaţi, sarmale, mai scrie site-ul amintit.
