Înainte de a deveni părintele sculpturii moderne, Constantin Brâncuşi a venit la Iaşi pentru a studia în sălile de disecţie ale Institutului de Anatomie, pentru a învăţa să privească dincolo de suprafaţă. Aici, tânărul Brâncuşi a cercetat cu rigoare structura corpului uman, punând temelia unei viziuni care avea să stea la baza revoluţiei sale artistice şi să redefinească forma în arta secolului XX, potrivit Agerpres.
În 2026, anul dedicat celebrării naţionale a lui Constantin Brâncuşi, personalitatea marelui artist va fi evocată joi, 19 februarie, în cadrul unor evenimente organizate de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" Iaşi, pentru a readuce în atenţia publică legătura artistului cu Institutul de Anatomie al universităţii, unde a studiat disecţia, o experienţă care i-a influenţat decisiv formarea şi a stat la baza viziunii sale moderne asupra formei.
Puţini asociază astăzi Iaşiul medical cu destinul celui care avea să schimbe definitiv limbajul sculpturii secolului XX. În acest an, dedicat celebrării naţionale a lui Brâncuşi, UMF "Gr.T. Popa" din Iaşi readuce în prim plan acest episod esenţial în formarea marelui sculptor.
În Muzeul de Anatomie se păstrează şi astăzi Ecorşeul realizat în 1902 sub îndrumarea profesorului Dimitrie Gerota, un mulaj de ghips care dezvăluie ca o operă bine definită prin acurateţe şi armonie structurală arhitectura musculară a corpului uman.
"Brâncuşi a fost, înainte de toate, un cercetător riguros al formei, un artist al cărui geniu s-a cristalizat prin asimilarea temeinică a disciplinei ştiinţifice. Ecorşeul, realizat sub îndrumarea profesorului Dimitrie Gerota, reprezintă poarta de iniţiere prin care Brâncuşi a trecut pentru a atinge esenţa: cunoaşterea arhitecturii lăuntrice i-a oferit libertatea de a simplifica exteriorul", declară pentru AGERPRES dr. Richard Constantinescu, coordonatorul Centrului Cultural "I.I. Mironescu".
Documentele vremii arată că Brâncuşi a asistat şi la lecţiile de disecţie ale profesorului Zaharia Samfirescu, experienţă care i-a modelat privirea artistică.
"Documentele epocii atestă prezenţa artistului în Institutul de Anatomie din Iaşi, unde a asistat la lecţiile de disecţie ale profesorului Zaharia Samfirescu. Această experienţă a contactului direct cu arhitectura internă a formelor a modelat gândirea plastică ce avea să revoluţioneze sculptura modernă", explică dr. Constantinescu.
Continuitatea acestei legături, susţine el, este confirmată de busturile realizate de Brâncuşi în anul 1905, la Paris.
"Artistul a onorat memoria profesorului Samfirescu, trecut în eternitate chiar în acel an, prin recompunerea trăsăturilor acestuia după fotografie - un gest de profundă recunoştinţă faţă de mentorul său. În aceeaşi perioadă, Brâncuşi a plăsmuit chipul Victoriei Vaschide, fiica profesorului. Aceasta, alături de soţul său, ilustrul psiholog Nicolae Vaschide, frecventa atelierul artistului din capitala Franţei. Nicolae Vaschide s-a numărat printre primii intelectuali care au intuit geniul lui Brâncuşi, scriind despre valoarea operelor sale în paginile cotidianului de limbă franceză L'Independance Roumaine", a arătat Richard Constantinescu.
Această filă de istorie va fi marcată de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr.T.Popa" Iaşi pe 19 februarie, prin manifestarea "Brâncuşi a fost aici" - Secretul anatomic al modernităţii. Data nu a fost aleasă întâmplător, ci pentru a marca celebrarea naţională a marelui artist.
Evenimentul organizat de Centrul Cultural "I.I. Mironescu" al UMF Iaşi deschide o serie de manifestări dedicate legăturii profunde dintre rigoarea ştiinţei şi viziunea artistică şi propune o relectură a începuturilor brâncuşiene din perspectiva dialogului dintre discipline. Astfel, la Muzeul de Istorie a Medicinei, va fi organizat un "atelier de cuvinte", susţinut de dr. Richard Constantinescu, intitulat "Cei din jurul lui Brâncuşi. Despre mentori, corp şi poezie".
În cadrul acestui prim eveniment va fi dezvăluită legătura profundă a marelui Constantin Brâncuşi cu mediul medical ieşean.
La rândul său, artistul vizual Vladimir Dumbravă va organiza un atelier de grafică intitulat "Forma şi esenţa. Anatomia în viziune brâncuşiană". De altfel, pe tot parcursul zilei de 19 februarie, la Muzeul de Anatomie din Iaşi va fi Ziua Porţilor Deschise.
"Prin aceste activităţi, UMF Iaşi onorează un moment fondator: întâlnirea dintre precizia disecţiei şi intuiţia sculpturală. Ecorşeul rămâne o mărturie a etapei în care studiul corpului a oferit rigoarea necesară pentru eliberarea formei", afirmă dr. Richard Constantinescu.
Conform acestuia, manifestarea îşi doreşte să sublinieze rolul universităţii ca spaţiu de convergenţă între ştiinţă, cultură şi memoria vie a marelui artist.
"La Iaşi, această istorie capătă o dimensiune umană şi intelectuală aparte. Prezenţa tânărului Brâncuşi în sălile de disecţie ale Institutului de Anatomie şi recunoştinţa faţă de profesorul Zaharia Samfirescu - evocată prin busturile modelate ulterior la Paris - confirmă că modernitatea brâncuşiană s-a nutrit şi din rigurozitatea academică ieşeană. Evenimentul reafirmă o certitudine: drumul către 'Pasărea măiastră' a început prin stăpânirea structurii osoase şi musculare", mai spune dr. Constantinescu.
Comentează