Premium
La ultimele trei runde de alegeri prezidențiale, în 2004, 2009 și 2014, votul românilor de peste hotare a fost unul decisiv, ajutându-l pe Traian Băsescu să obțină două mandate și pe Klaus Iohannis să fie ales președinte în 2014.
Citește și: Mihai Tudose trage cu TUNUL și are o poziție DIFERITĂ față de Victor Ponta: Noi trebuie să votăm Guvernul
Cum l-au ajutat voturile românilor din Diaspora pe Traian Băsescu să obțină două mandate de președinte
La alegerile prezidențiale din 2004, în Diaspora s-au prezentat 40.869 de alegători. În primul tur, 54,06% au votat cu Traian Băsescu, atunci primar general al Bucureştiului, care era candidatul propus de Alianţa D.A. (PNL-PD n.r.). Alţi 25,73% l-au ales pe Adrian Năstase, la acea vreme premier şi care era susţinut de Uniunea Naţională PSD-PUR. Traian Băsescu a câștigat detașat și al doilea tur de scrutin din 2004, fiind votat de 72,12% dintre românii din străinătate, informează Mediafax.
Cei doi au mers pe sloganuri puternice. În timp ce Băsescu transmitea ”Să trăiţi bine!”, Adrian Năstase avea mesajul ”Suntem puternici împreună”.
153 de secţii de votare au fost organizate în Diaspora la alegerile prezidențiale din 2004.
Traian Băsescu a câștigat cu ajutorul românilor din străinătate și al doilea mandat de președinte. La alegerile prezidențiale din 2009, participarea la vot a românilor din străinătate a crescut semnificativ, la 147.754, comparativ cu 40.000 în 2004.
El a câștigat alegerile din 2009, obținând în al doilea tur de scrutin 115.831 de voturi ale românilor din străinătate, însemnând un procent de 78,58. Potrivit datelor AEP, doar 31.045 au pus ştampila pe Mircea Geoană (PSD-PC).
În comparație cu alegerile din 2004, în 2009 numărul secțiilor de votare organizate în Diaspora a crescut semnificativ, ajungând la 294.
Klaus Iohannis a câștigat primul mandat de președinte cu ajutorul românilor din Diaspora
Klaus Iohannis s-a clasat pe primul loc în opţiunile alegătorilor din Diaspora la primul tur de scrutin al prezidenţialelor, cu 73.912 voturi, reprezentând un procent de 46,17%. El a fost urmat de Victor Ponta, cu 25.466 de voturi (15,89%), Monica Macovei - 24.342 (15,20%) şi Elena Udrea cu 15.656 (9,78%), potrivit rezultatelor finale ale AEP.
La al doilea tur de scrutin prezidenţial, Klaus Iohannis a obţinut 89,73% din voturile românilor din Diaspora, în timp ce Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC a fost votat de numai 10,26% dintre românii de peste hotare.
În 2014, numărul secţiile de votare organizate în străinătate a fost 294, la fel ca la prezidenţialele din 2009.
Legea în materie electorală, modificată pe ultima sută de metri. Revenirea la votul prin corespondență
Președintele Klaus Iohannis a promulgat în luna iulie legea în materie electorală, prin care votul în străinătate pentru alegerile prezidențiale este extins la trei zile. Legea introduce, de asemenea, votul prin corespondență și votul electronic.
Votul prin corespondență a fost introdus și în 2015, însă ulterior această prevedere a fost eliminată.
Cum se poziționează candidații la prezidențiale în mediul online și care sunt mesajele pe care le transmit
Pentru că tehnologia a evolut mult în ultimii ani, candidații la prezidențiale aleg să se promoveze mult în mediul online. Printre cei mai activi candidați pe paginile sale de socializare sunt Viorica Dăncilă, Alexandru Cumpănașu, Theodor Paleologu, Dan Barna și Kelemen Hunor. Și Klaus Iohannis își postează discursurile și fotografii de la evenimentele la care participă.
Mulți dintre candidați și-au făcut și site-uri speciale pentru alegerile prezidențiale. Printre aceștia se numără Viorica Dăncilă, Dan Barna, Klaus Iohannis și Theodor Paleologu.
Alexandru Cumpănașu, Thedor Paleologu și Bogdan Stanoevici fac aproape zilnic sesiuni de live-uri pe Facebook, unde își prezintă mesajele, vorbesc de situația actuală din politică și răspund la mesajele internauților.
Care sunt mesajele candidaților la prezidențiale
În timp ce prezidențiabilul PNL Klaus Iohannis merge cu mesajul „Pentru o Românie Normală”, sloganul prezidențiabilului PSD Viorica Dăncilă este „Alături de fiecare român. Un președinte muncitor și implicat”.
Prezidențiabilul USR Dan Barna și-a ales ca slogan mesajul „Fericiți în România”. Și UDMR merge în cursa pentru Cotroceni alături de Kelemen Hunor, cu mesajul „Respect pentru toți”.
Theodor Paleologu, candidatul susținut de PMP, se bazează pe „Respect. Educație. Performanță”.
Mircea Diaconu are mesajul „Un om președinte”, în timp ce Alexandru Cumpănașu susține că vrea „să scape România de clanuri și mafie”. Și Ramona Bruynseels își dorește „O nouă Românie”.
Claudiu Crăciun, candidatul Partidului Democrației și Solidarității, mizează pe egalitatea dintre oameni. Și Cătălin Ivan transmite că vrea o reformă a României.
835 de secții de votare vor fi organizate în străinătate, la alegerile prezidențiale, potrivit unui anunț făcut de Ministerul de Externe.
Alegerile în Diaspora se vor desfășura pe parcursul a trei zile, primul tur de scrutin desfășurându-se între 8 și 10 noiembrie, iar cel de-al doilea între 22 și 24 noiembrie.
În țară, primul tur va avea loc pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 24 noiembrie.
