Soldaţii azeri au încercuit vineri Stepanakert, 'capitala' regiunii separatiste Nagorno-Karabah, locuită de o majoritate de etnici armeni, iar populaţia "s-a ascuns în pivniţe" de teama "masacrelor", a declarat pentru AFP la Erevan o purtătoare de cuvânt a autorităţilor din enclavă, conform Agerpres.
"Situaţia la Stepanakert este oribilă, trupele azere sunt peste tot în jurul oraşului, sunt la periferie", a declarat Armine Hayrapetian, care reprezintă în capitala armeană centrul de informare al "guvernului" acestui teritoriu secesionist.
"Oamenii se tem că soldaţii ar putea să intre în oraş în orice moment şi să înceapă masacre",a afirmat ea în continuare.
Stepanakert şi alte zone din Nagorno-Karabah sunt private de cea mai mare parte a serviciilor de bază, de la ofensiva fulger la începutul săptămânii a armatei azere pentru recucerirea acestei enclave, a adăugat Hayrapetian.
"Nu avem electricitate, nu avem gaze, nu avem hrană, carburanţi, conexiuni de internet şi nici telefonice", "oamenii se ascund în pivniţe", a mai spus ea.
Separatiştii armeni au acceptat să depună armelor în urma luptelor, care - potrivit lor - au provocat moartea a 200 de persoane.
Reprezentanţi ai separatiştilor au participat joi în Azerbaidjan la primele discuţii în vederea unei "reintegrări" a Karabahului în această ţară. "Avem destule victime, morţi şi răniţi", a spus Hayrapetian, fără a oferi detalii.
Ofensivă militară cu viteza fulgerului
Armata azeră a lansat marţi un atac împotriva regiunii separatiste Nagorno-Karabah, locuită de o majoritate de etnici armeni.
După numai 24 de ore de lupte, autorităţile din Karabah, depăşite de puterea de foc a Baku şi fără niciun ajutor din partea Erevanului, au depus armele miercuri, iar joi au început negocieri, cu medierea Moscovei, pentru reintegrarea în componenţa Azerbaidjanului a teritoriului secesionist, unde rămân blocate peste 100.000 de persoane.
Azerbaidjanul intenţionează să acorde amnistie combatanţilor armeni din Nagorno-Karabah care depun armele, deşi unele unităţi militare au anunţat că îşi vor continua rezistenţa, a declarat pentru Reuters un consilier prezidenţial azer.
Etnicii armeni din Nagorno-Karabah au declarat joi că au nevoie de garanţii de securitate înainte de a depune armele.
Preşedintele azer Ilham Aliev a spus miercuri că, în urma operaţiunii lansate de Baku, ideea unei regiuni etnice armene separate Nagorno-Karabah a devenit istorie şi acum regiunea va trăi în "paradis" ca parte a Azerbaidjanului.
Dramă istorică
Nagorno-Karabah este recunoscut la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului majoritar musulman, dar populaţia sa creştină armeană şi-a păstrat independenţa de facto de când s-a desprins într-un război din anii 1990, când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, aminteşte Reuters.
Mulţi dintre cei 120.000 de armeni din Nagorno-Karabah spun că au fost abandonaţi de Rusia, Occident şi Armenia însăşi, şi au declarat în repetate rânduri că se tem de persecuţie din partea Azerbaidjanului, care este susţinut de Turcia.
Prim-ministrul armean Nikol Paşinian a declarat că Armenia este pregătită să accepte refugiaţi din Nagorno-Karabah.
Victoria revendicată de Azerbaidjan asupra regiunii aduce o nouă întorsătură istoriei tumultoase a regiunii muntoase Nagorno-Karabah, care de-a lungul secolelor a ajuns sub stăpânirea perşilor, turcilor, ruşilor, otomanilor şi sovieticilor.
Ea ar putea schimba de asemenea echilibrul delicat al puterii în regiunea Caucazului de Sud, un mozaic de naţiuni şi etnii unde Rusia, Statele Unite, Turcia şi Iranul şi îşi dispută influenţa.
Comentează