Premium
Mii de manifestanţi au incriminat armata, luni, la Ciudad de Mexico, cu ocazia împlinirii a opt ani de la dispariţia a 43 de studenţi din Ayotzinapa, caz emblematic al "tragediei umane" a celor peste 100.000 de dispăruţi număraţi în ţară, notează AFP preluat de agerpres.
Familiile celor "43" au defilat sub un banner pe care era afişate cuvintele "armata ştie", la o lună şi jumătate după ce un raport oficial a pus sub acuzare forţele armate pentru prima dată în opt ani.
"Cerem să fie investigaţi militarii, să fie pedepsiţi, să nu se ancheteze doar crima organizată", a declarat mama unuia dintre tineri, Blanca Nava.
Studenţii au dispărut în noaptea de 26 spre 27 septembrie 2014 la Iguala, în statul Guerrero (sud), de unde doreau "să rechiziţioneze" autobuze cu scopul de a merge să manifesteze la Ciudad de Mexico.
Potrivit primei anchete oficiale desfăşurate sub fostul preşedinte Enrique Pena Nieto (2012-2018), cei 43 de tineri au fost arestaţi de poliţia locală în colaborare cu banda Guerreros Unidos.
Ulterior, au fost împuşcaţi şi arşi într-o groapă de gunoi din motive care rămân neclare. Doar rămăşiţele a trei dintre ei au fost identificate.
Raportul Comisiei pentru adevăr Ayotzinapa a ajuns în august la concluzia că armata mexicană are, de asemenea, o parte din responsabilitate în această crimă.
Preşedintele Andres Manuel Lopez Obrador s-a felicitat luni pentru că a fost încălcat "pactul de tăcere şi impunitate".
Fostul procuror general Jesus Murillo Karam a fost arestat după publicarea raportului. El va fi judecat de un tribunal penal pentru "dispariţii forţate, tortură şi obstrucţionare a justiţiei".
"Este un semnificativ pas înainte", a declarat avocatul familiilor, Vidulfo Rosales, care denunţă, totuşi, eşecuri în anchetă, precum anularea a 20 de mandate de arestare pentru cei presupuşi responsabili de tragedia de la Ayotzinapa.
La sfârşitul lui august, un tribunal mexican emisese 83 de mandate de arestare în cazul celor 43 dispăruţi.
Mexicul a cerut Israelului extrădarea lui Tomas Zeron, fostul şef al Agenţiei de investigaţii criminale sub fostul preşedinte Enrique Pena Nieto. El este acuzat de manipularea probelor.
Mexicul numără peste 100.000 de persoane dispărute, "o tragedie umană", a denunţat în mai Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului.
Numărarea celor dispăruţi a început în 1964, când regimul mexican a purtat un "război murdar" împotriva unor grupuri de opozanţi politici.
Dispariţiile forţate au luat amploare de la sfârşitul anilor 2000 într-un context de violenţă legată de traficul de droguri, mai scrie AFP.
