Premium
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a prezentat încă de vineri coaliţiei o propunere de amendament la proiectul de lege de desfiinţare a Secţiei Speciale (SIIJ) care prevede ca dosarele de corupţie privind magistraţii să treacă la DNA, dar, pentru a fi înlăturat riscul unor posibile presiuni asupra judecătorilor, aceştia să nu poată fi anchetaţi de către procurorii de pe raza Curţii de Apel unde îşi desfăşoară activitatea, au declarat pentru News.ro surse din cadrul coaliţiei de guvernare.
Potrivit acestora, propunerea lui Stelian Ion este compromisul oferit UDMR pentru ca formaţiunea să fie de acord cu votarea în Senat a proiectului de desfiinţare a SIIJ, dar fără ca dosarele de corupţie să fie transferate la Parchetul General.
Cu toate acestea, la şedinţa de marţi, partidele membre ale coaliţiei de guvernare nu au ajuns la un acord pe propunerea venită de la Ministerul Justiţiei, pentru că propunerea lui Stelian Ion nu ar face decât să mute dosarele dintr-o parte în alta în interiorul DNA, nereprezentând o garanție reală. În perioada 2014-2018, au existat numeroși magistrați care au fost blocați în carieră din cauza faptului că aveau dosar la DNA, deși nu au fost informați cu privire la acest aspect. Astfel, mutarea la cerere a dosarului, propusă de Stelian Ion, este fără un efect real. Mai mult, măsurile dispuse anterior cererii de mutare a dosarului rămân valabile, ceea ce nu înlătură pericolul revenirii la practicile anterioare ale DNA, când procurorii interceptau abuziv alți magistrați în fața urmăririi penale in rem, când nu exista oficial un suspect.
Propunerea de amendament transmisă de Stelian Ion coaliţiei, potrivit news.ro:
Articol unic - După articolul 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 951, cu următorul cuprins:
- „Art. 951 - (1) La cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat într-o cauză de competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie îşi desfăşoară activitatea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune trimiterea cauzei spre soluţionare unui parchet egal în grad şi învecinat cu parchetul care efectuează urmărirea penală.
- (2) Cererea formulată potrivit alin. (1) se depune la parchetul care efectuează urmărirea penală, care o înaintează de îndată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În termen de cel mult 3 zile de la primirea cererii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune trimiterea cauzei spre soluţionare unui parchet egal în grad şi învecinat cu parchetul care efectuează urmărirea penală.
- (3) La cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat într-o cauză de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, dacă acesta îşi desfăşoară activitatea în circumscripţia serviciului teritorial care efectuează urmărirea penală, procurorul-şef al respectivei direcţii dispune trimiterea cauzei spre soluţionare unui serviciu teritorial învecinat. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
- (4) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), măsura trimiterii cauzei la un alt parchet sau, după caz, serviciu teritorial nu afectează actele îndeplinite şi măsurile dispuse anterior.
"Coaliţia, per ansamblu, se pare să nu-şi doreşte deocamdată, cu adevărat, desfiinţarea SIIJ. Am venit cu o nouă propunere, a fost rezonabilă, nu a fost încă acceptată. A fost o propunere în sensul în care, dacă un magistrat ar fi anchetat în calitate de suspect sau inculpat de către o unitate de parchet specializată - DNA, DIICOT sau Parchetul General, a parchetelor pe lângă curţile de apel - să poată solicita o trimitere a dosarului către o altă unitate de parchet învecinată. Să meargă la o unitate de parchet din cadrul aceleaşi structuri, astfel încât să respectăm şi programul de guvernare şi angajamentele (...) Se pare că nu convine UDMR nicio variantă de desfiinţare a SIIJ. Să pui condiţii la fiecare şedinţă este o dovadă a faptului că, atunci când am agreat programul de guvernare, n-au fost sinceri. Desfiinţarea SIIJ necondiţionată este trecută în programul de guvernare, dublată de refacerea competenţelor DNA a fost foarte clară. Problema UDMR nu este atât legată de SIIJ, cât de DNA.Sub nicio formă nu vor refacerea competenţelor DNA. Probabil îşi fac socoteala că vor trage de timp foarte mult, că poate nu se va desfiinţa SIIJ foarte curând", a declarat ministrul Justiţiei la finalul şedinţei coaliţiei.
Negocierile privind desfiinţarea SIIJ sunt extrem de dure şi au dus la un blocaj în ceea ce priveşte adoptarea legii în Senat, forul decizional în acest caz. UDMR se opune transferului la DNA a dosarelor care vizează magistraţi acuzaţi de corupţie şi militează pentru anchetarea acestor dosare de către Parchetul General.
USR PLUS se opune ferm acestei de soluţii, argumentând că astfel Secţia Specială nu ar fi, de fapt desfiinţată, ci doar redenumită.
La rândul lor, cei de la PNL spun că sunt de acord cu orice variantă agreată de USR PLUS şi UDMR.
Votul maghiarilor este însă esenţial, deoarece PNL şi USR PLUS nu deţin majoritatea singure. PSD şi AUR au anunţat deja că vor vota împotriva desfiinţării SIIJ, aşa cum au făcut, de altfel, şi în Camera Deputaţilor (detalii aici).
Camera, care a fost primul for decizional în acest caz, a adoptat proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei Speciale pe 24 martie. Şi acolo, însă, UDMR a impus adoptarea unui amendament care conferă o superimunitate magistraţilor, în sensul că aceştia nu vor mai putea fi trimişi în judecată fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Pe 5 iulie, Comisia de la Veneţia a emis o opinie favorabilă desfiinţării SIIJ, dar a propus eliminarea amendamentului privind superimunitatea magistraţilor.
