Romania Libera:
În încercarea sistematică și tot mai agresivă de a îngreuna, dacă nu chiar bloca, lupta anticorupție și de a slăbi încrederea populației în sistemul de justiție, tocmai când pe agenda procurorilor și judecătorilor se „înghesuie“ nume din ce în ce mai grele, PSD și partenerii săi de guvernare și-au găsit aliați și în rândul magistraților. Mai mulți senatori, în frunte cu președintele Camerei Superioare, au avut, miercuri, o întâlnire cu reprezentanții Asociației Magistraților din România, Asociației Procurorilor din România și ai Uniunii Naționale a Judecătorilor din România. Prilej tocmai bun pentru ca Tăriceanu să deplângă soarta premierului Ponta și să vorbească, iar, despre implicarea serviciilor secrete în activitatea autorităților judiciare... Se pune întrebarea legitimă: de ce reprezentanții magistraților nu s-au dus la CSM să-și apere cauza, dar au preferat să meargă la politicieni, adică la președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu? Să aibă, oare, vreo legătură cu „respectul“ pe care acesta l-a dovedit, pe când era premier, față de sistemul de justiție (vezi episodul „bilețelul roz“, prin care îi cerea lui Traian Băsescu să vorbească la Parchet despre dosarul lui Dinu Patriciu)? Sau cu perseverența pe care a dovedit-o Senatul, cu Tăriceanu în frunte, când a fost vorba de blocarea sau îngreunarea unor anchete penale (cazurile Varujan Vosganian și Dan Șova)?... Dacă amendamentele formulate de parlamentarii PSD, UNPR, PC și PLR ar fi operate în Codul Penal și Codul de Procedură Penală, lupta anticorupție ar fi practic anihilată, iar personaje-cheie precum Victor Ponta, Dan Șova și Sebastian Ghiță, alături de mulți baroni locali din toate partidele, ar scăpa de dosare penale și de posibila confiscare a averilor dobândite nelegal. Prejudiciile din toate dosarele de corupție deschise în ultimele 12 luni depășesc 2 miliarde de euro.
Digi24:
Ziarul Financiar:
România a rămas şi în 2014 a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, neînregistrând niciun progres vizibil în privinţa reducerii decalajului ce o desparte de ţările bogate ale blocului comunitar. Produsul Intern Brut per capita al României în standardul puterii de cumpărare (Purchasing Power Standards - PPS) înseamnă doar 54% din media UE, iar consumul individual efectiv exprimat în PPS, care măsoară bunăstarea populaţiei, este la 55% din media UE, arată datele Eurostat publicate ieri. PPS ia în calcul şi diferenţele de preţuri nu doar de salarii. La acest ultim capitol, România se află la 25% din media UE. Aceleaşi niveluri ale bunăstării s-au înregistrat şi în 2013, prin urmare, din acest punct de vedere, nu este un progres în 2014 - dar trebuie precizat că şi ţările UE evoluează, prin urmare decalajul se reduce vizibil, dacă economia României avansează mult mai repede. Aşa s-a întâmplat în 2006, 2007 şi 2008, când PIB-ul a crescut cu 7 – 8,5% pe an.