Asalt final asupra anticorupției și sistemului de justiție

Autor:

Publicat: 17/06/2015 23:47

Romania Libera:

În încercarea sistematică și tot mai agresivă de a îngreuna, dacă nu chiar bloca, lupta anticorupție și de a slăbi încrederea populației în sistemul de justiție, tocmai când pe agenda procurorilor și judecătorilor se „înghesuie“ nume din ce în ce mai grele, PSD și partenerii săi de guvernare și-au găsit aliați și în rândul magistraților. Mai mulți senatori, în frunte cu președintele Camerei Superioare, au avut, miercuri, o întâlnire cu reprezentanții Asociației Magistraților din România, Asociației Procurorilor din România și ai Uniunii Naționale a Judecătorilor din România. Prilej tocmai bun pentru ca Tăriceanu să deplângă soarta premierului Ponta și să vorbească, iar, despre implicarea serviciilor secrete în activitatea autorităților judiciare... Se pune întrebarea legitimă: de ce reprezentanții magistraților nu s-au dus la CSM să-și apere cauza, dar au preferat să meargă la politicieni, adică la președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu? Să aibă, oare, vreo legătură cu „respectul“ pe care acesta l-a dovedit, pe când era premier, față de sistemul de justiție (vezi episodul „bilețelul roz“, prin care îi cerea lui Traian Băsescu să vorbească la Parchet despre dosarul lui Dinu Patriciu)? Sau cu perseverența pe care a dovedit-o Senatul, cu Tăriceanu în frunte, când a fost vorba de blocarea sau îngreunarea unor anchete penale (cazurile Varujan Vosganian și Dan Șova)?... Dacă amendamentele formulate de parlamentarii PSD, UNPR, PC și PLR ar fi operate în Codul Penal și Codul de Procedură Penală, lupta anticorupție ar fi practic anihilată, iar personaje-cheie precum Victor Ponta, Dan Șova și Sebastian Ghiță, alături de mulți baroni locali din toate partidele, ar scăpa de dosare penale și de posibila confiscare a averilor dobândite nelegal. Prejudiciile din toate dosarele de corupție deschise în ultimele 12 luni depășesc 2 miliarde de euro.

Digi24:

Ungaria vrea să ridice un gard împotriva imigranţilor. Gardul va fi la graniţa dintre Ungaria de Serbia, ţară din care, se plânge Budapesta, vin cei mai mulţi imigranţi. Emil Hurezeanu a vorbit despre zidul care se va întinde pe aproape 175 de kilometri, pe care Ungaria vrea să-l ridice pentru a se apăra de imigranţi. „Cât ţine frontiera dintre Voivodina Serbiei şi Ungaria, înalt de trei metri. Un argument este că mai există garduri de genul ăsta: între Grecia şi Turcia, între Bulgaria şi Turcia, în oraşele spaniole din nordul Africii. Autoritatea maghiară a ţinut să rămână în interiorul Uniunii Europene. Mai sunt garduri între palestinieni şi evrei şi între Statele Unite şi Mexic. Şi toate au acelaşi scop. De a-i împiedica pe cei mai săraci să vină înspre cei mai bogaţi şi de a-ţi păstra liniştea şi confortul împotriva agresorilor. Fizic şi mecanic e un obstacol gardul. Cel mai bine s-a văzut în timpul Războiului Rece cu zidul Berlinului. În realitate, acest obstacol incită la dărâmarea lui. Deci, Linia Maginot, care era inexpugnabilă, care a fost făcută după Primul Război Mondial, un sistem de fortăreţe ca sa facă imposibil asediul repetat al Franţei dinspre Germania, a fost prima străpunsă în aşa fel încât nici măcar nu a mai fost folosită, ci germanii au trecut pe cealaltă parte... Împotriva cui se apără. Sunt zeci de mii de maghiari în Voivodina. Vor face un zid şi între România şi Ungaria? Pe de altă parte este marea problemă a zilelor noastre, care ne va însoţi poate mai mult decât intenţiile agresive ale Rusiei. E vorba de migraţia oamenilor săraci şi frustraţi dinspre lumi inferioare ca dezvoltare spre centrele bogate ale Europei. Aici Europa are propriile valori, care înseamnă toleranţă şi deschidere”, a explicat Emil Hurezeanu.

Ziarul Financiar:

România a rămas şi în 2014 a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, neînregistrând niciun progres vizibil în privinţa reducerii decalajului ce o desparte de ţările bogate ale blocului comunitar. Produsul Intern Brut per capita al României în standardul puterii de cumpărare (Purchasing Power Standards - PPS) înseamnă doar 54% din media UE, iar consumul individual efectiv exprimat în PPS, care măsoară bunăstarea populaţiei, este la 55% din media UE, arată datele Eurostat publicate ieri. PPS ia în calcul şi diferenţele de preţuri nu doar de salarii. La acest ultim capitol, România se află la 25% din media UE. Aceleaşi niveluri ale bunăstării s-au înregistrat şi în 2013, prin urmare, din acest punct de vedere, nu este un progres în 2014 - dar trebuie precizat că şi ţările UE evoluează, prin urmare decalajul se reduce vizibil, dacă economia României avansează mult mai repede. Aşa s-a întâmplat în 2006, 2007 şi 2008, când PIB-ul a crescut cu 7 – 8,5% pe an.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!