Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), acuză Guvernul că a promovat legea pensiilor de serviciu ale magistraților fără o consultare reală cu sistemul judiciar și că, prin noua formulă de calcul, pensia de serviciu este, în fapt, desființată.
Într-o emisiune la TVR Cluj, Drăgușin a criticat atât modul de legiferare, cât și discursul politic pe tema pensiilor, pe care îl consideră „un asalt de șase luni împotriva magistraturii”, cu efect direct asupra încrederii publice în justiție. Magistratul a insistat că dezbaterea nu privește apărarea unor privilegii, ci calitatea legii și menținerea independenței justiției, avertizând că presiunea financiară asupra corpului magistraților riscă să afecteze capacitatea acestora de a decide independent în cauze ce privesc statul.
Drăgușin a explicat că avizul CSM pe noua lege a pensiilor de serviciu a fost emis relativ rapid nu pentru că instituția ar fi girat soluțiile Guvernului, ci pentru că „parametrii legii inițiale nu s-au modificat foarte mult”, iar textul era deja bine cunoscut în sistem. „Am dat avizul un pic mai devreme, pentru că legea a fost concepută în aceiași parametri și asta e încă o dovadă a lipsei de consultare. Au fost doar mici modificări față de forma inițială, dar ele nu sunt de substanță și nu rezolvă niciuna dintre problemele pe care noi le-am pus pe masă în această perioadă de șase luni de asalt împotriva magistraturii”, a spus acesta. El a subliniat că membrii CSM nu decid în nume personal pe o astfel de temă, ci au obligația de a consulta corpul magistraților: „Noi suntem foarte puțini raportat la corpul magistraților. A trebuit să îi consultăm pe colegii noștri judecători și procurori și acolo s-a mai întârziat un pic procesul, cel puțin în a doua etapă.”
Potrivit lui Drăgușin, principala critică a CSM este lipsa unei consultări autentice între Guvern și magistrați. „Evident că a fost un proces care a fost totalmente lipsit de consultare între magistratură și guvern, dacă e să personalizăm între magistratură și prim-ministru. A fost o lipsă totală de consultare și eu vreau să afirm foarte clar și în seara aceasta: consultarea nu a avut loc”, a declarat judecătorul. El a insistat că noțiunea de „consultare” are un conținut juridic precis, preluat din dreptul internațional și din dreptul european, nu se reduce la simple formalități procedurale.
Lipsă de consultare reală și „consultarea de fațadă”
Drăgușin a explicat că, în practică, Guvernul a folosit noțiunea de consultare într-o manieră pur formală, fără dialog structural cu sistemul judiciar. „Consultarea nu înseamnă că eu am un aviz pe care îl atașez la un dosar cu șină în procedura de aprobare a legii, îl arăt, spun că există acolo și merg mai departe cu ce vreau eu. Consultare reală înseamnă să stai la masă”, a arătat el. Judecătorul a dat exemplul modului în care se legiferează în Uniunea Europeană, unde directivele și regulamentele pot rămâne ani întregi în lucru tocmai pentru a permite o consultare reală cu toți actorii implicați.
În viziunea sa, o consultare autentică presupune un dialog tehnic, structurat, între specialiști, nu simple întâlniri de imagine. „Consultare înseamnă ca echipe tehnice să se așeze la masă, să vadă care sunt efectele legii, să vadă dacă argumentele prezentate de noi sunt consistente sau dacă trebuie înlăturate. Nu înseamnă o întâlnire într-o ședință de plen, nu înseamnă o întâlnire la Președinție, pentru că știți că au fost chiar două întâlniri la Președinție. Asta nu e consultare”, a spus Drăgușin. El a adăugat că magistrații recunosc „atributul suveran al Guvernului sau al Parlamentului” în stabilirea soluției finale, dar această soluție trebuie să țină seama de argumente prezentate cu bună credință.
Magistratul a afirmat că propunerile venite din partea sistemului judiciar nu vizau conservarea unor avantaje personale, ci îmbunătățirea legii în interes public. „Dacă o să avem timp în seara asta, o să vă spun și care sunt argumentele noastre și care ar fi trebuit luate în considerare de guvern, nu pentru apărarea unor privilegii, ci pentru a face o lege mai bună și care să satisfacă și cerințele magistraturii, dar și cerințele societății”, a spus acesta. În opinia sa, lipsa de receptivitate a Guvernului la aceste argumente este, în sine, o dovadă că procesul de consultare nu a existat decât „pe hârtie”.
„Pensie de serviciu” mai mică decât contributivitatea: desființare de facto
Unul dintre punctele centrale ale criticii formulate de Drăgușin vizează cuantumul pensiei de serviciu, în raport cu pensia pe contributivitate. El a arătat că, în baza unor date obținute de la Casa de Pensii, există deja situații în care pensia pe contributivitate depășește pensia de serviciu calculată după noua formulă. „Avem recent, chiar din zona Clujului, o situație cu o colegă care a ieșit la pensie. Decizia de pensionare pe contributivitate va fi mai mare decât cuantumul pensiei stabilit potrivit formulei pe care guvernul a pus-o în această lege și care se numește pensie de serviciu. Pensia pe contributivitate ajunge în jur de 14.000, 13.000 și ceva de lei. Pensia calculată potrivit legii primului-ministru 12.000 și ceva, deci este sub”, a explicat el.
În acest context, Drăgușin a comentat și celebra formulare a președintei CSM „11.000, pensie mică”, care a inflamat dezbaterea publică. „Da, 11.000 e pensie mică întrucât e sub nivelul contributivității pe care îl obține un magistrat dacă rămâne astăzi să iasă la pensie potrivit regulilor de contributivitate”, a afirmat judecătorul. În opinia sa, în momentul în care pensia contributivă devine mai mare decât pensia de serviciu, instituția pensiei de serviciu este golită de conținut, chiar dacă este menținută formal în lege.
„Evident că nu mai vorbim de o pensie de serviciu. Ea va fi desființată de facto. Noi putem să o numim, să stabilim o formulă acolo, să îi spunem că există pensie de serviciu. Realitatea e că nu va mai exista, pentru că la momentul pensionării magistratul își va alege pensia pe contributivitate pentru că ea e mai mare. Ai această opțiune, poți să o alegi”, a explicat Drăgușin. El a reamintit că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale din ultimii 10 ani, magistratura este singura profesie a cărei pensie de serviciu are protecție constituțională și a avertizat că, după noua lege, „magistratura se va afla în situația în care va fi singura profesie dintre cele cărora li se recunoaște pensia de serviciu care nu o va mai avea, ea fiind eliminată de facto prin legea prim-ministrului”.
Tranziția, vârsta de pensionare și mitul „magistraților de 48 de ani”
O altă critică majoră a lui Claudiu Drăgușin privește modul în care Guvernul a gândit perioada de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare. El a comparat situația actuală cu precedentul istoric privind egalizarea vârstelor de pensionare între femei și bărbați. „În România a avut loc un proces de creștere a vârstei de pensionare pentru femei. Procesul prevăzut de parlament s-a întins pe 31 de ani pentru 7 ani. Asta înseamnă că în fiecare an creștea vârsta de pensionare a femeilor cu două luni”, a amintit judecătorul. El a arătat că, și în alte state, creșterea vârstei de pensionare a magistraților s-a făcut gradual, cu salturi anuale de cel mult trei-patru luni.
Drăgușin a ținut să clarifice că, în prezent, vârsta de pensionare în magistratură este de 60 de ani, așa cum rezultă din legea aflată în vigoare. „Noi astăzi avem în magistratură vârste de pensionare de 60 de ani”, a subliniat el. Cazurile mediatizate cu magistrați pensionați la 48–50 de ani se referă la colegi care îndepliniseră condițiile legale de pensionare în trecut, în baza vechii reglementări, iar legea nu poate fi aplicată retroactiv. „Cei pe care îi vedeți la televizor care se pensionează la 48, 49, 50, 51 sunt colegii noștri care au îndeplinit deja condițiile de pensionare în trecut și lor nu ai ce să le mai faci”, a explicat acesta.
Judecătorul a demontat și ideea că vârsta de 48 de ani ar fi „scrisă în lege” ca limită de pensionare. „Vârsta de pensionare de 48 de ani nu e trecută în lege. În lege este trecută o singură condiție de pensionare, anume să ai 25 de ani vechime în magistratură. Colegii noștri care au reușit să intre în magistratură imediat după ce au terminat facultatea la 23 de ani, dacă mai adăugați 25 de ani, vă va da 48. De acolo vine celebra vârstă de 48”, a spus Drăgușin. El a dat și un exemplu personal, arătând că a intrat în magistratură la 28–29 de ani și, prin urmare, nu ar fi putut niciodată să se pensioneze la 48 de ani: „Și ca mine sunt foarte mulți.”
Exodul de 1.000 de magistrați după modificarea contribuțiilor și protestele din sistem
Drăgușin a respins ideea că magistrații ar fi „fugit către pensie” imediat ce au îndeplinit condițiile, arătând că, până în 2018, media de pensionare în sistem era de 58 de ani, deși condițiile legale erau aceleași. „Asta însemna că aveam colegi care stăteau până la 62 sau până la 54–56. Media era 58 de ani”, a precizat acesta. Situația s-a schimbat radical, în opinia sa, după modificarea din 2018 privind plata contribuțiilor sociale, când sarcina fiscală a fost mutată de la angajator la angajat, ceea ce a mărit artificial salariul brut, iar pensiile de serviciu au ajuns, în unele cazuri, mai mari decât salariul.
„În 2018 s-a modificat această lege și obligația de plată a acestor sarcini fiscale a venit la angajat. În felul acesta s-a mărit cuantumul brut al salariului. Crescând salariul brut, pensia se calcula prin raportare la salariul brut, a crescut și pensia și atunci, prin acest mecanism care nu a fost dedicat magistraților, a determinat ca pensia să fie mai mare decât salariul”, a explicat Drăgușin. În aceste condiții, spune el, era de așteptat ca mulți magistrați să fie tentați să se pensioneze anticipat: „Vreau să vă puneți cu sinceritate în rolul unui judecător sau procuror, dacă la nivel individual nu ați fi tentați să o accesați.”
Judecătorul a vorbit despre un „exod” de peste 1.000 de magistrați în doi ani, fenomen pe care îl consideră „un mare dezastru pentru magistratură”. „Au plecat colegi bine pregătiți, în plenitudinea puterii, iar sistemul de justiție a rămas fără 1.000 de oameni”, a afirmat el. Drăgușin a subliniat că magistrații au fost primii care au cerut corectarea efectelor acestei legi, inclusiv printr-o scrisoare publică semnată de sute de judecători și procurori: „Noi am fost primii care am reacționat. Au fost magistrați care au semnat o scrisoare deschisă să se modifice legea, pentru că ea afectează magistratura. Parlamentul a lăsat legea în forma aceasta patru ani și evident că în acești patru ani au ieșit oameni foarte buni din sistem.”
PNRR, pensiile de serviciu și acuzația de „țap ispășitor” pentru magistrați
Referindu-se la dezbaterea legată de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Drăgușin a susținut că problema nu este una specifică magistraților, ci privește toate categoriile de pensii de serviciu și politicile de impozitare. „Noi ne păstrăm părerea că problema PNRR nu este legată de pensiile magistraților. E legată de toate pensiile de serviciu și e legată de cuantumul impozitării”, a spus acesta. El a amintit că legea privind impozitarea pensiilor de serviciu a fost declarată neconstituțională, ceea ce a blocat colectarea unor sume la buget.
În opinia sa, pachetul de măsuri al guvernului Bolojan conține o formulă de impozitare ce ar putea răspunde cerințelor PNRR, dar responsabilitatea nu poate fi plasată exclusiv la nivelul corpului magistraților. „Dacă vom pierde acest jalon, nu-l vom pierde din cauza magistraturii, ci eventual pentru că nu au fost tratate toate pensiile de serviciu”, a afirmat judecătorul. El a arătat că magistrații au evitat să se pronunțe public asupra celorlalte categorii de beneficiari de pensii de serviciu pentru a nu alimenta o logică a confruntării între corpuri profesionale: „Nu vrem să intrăm în jocul ăsta de a dezbina categoriile sociale.”
Drăgușin a subliniat și că magistratura nu a militat niciodată pentru o vârstă de pensionare foarte mică. „Magistratura nu a militat niciodată și nu o să găsiți pe niciunul dintre colegii mei să fi militat pentru pensie la 48 de ani”, a spus el, arătând că protecția constituțională se referă la natura pensiei de serviciu, nu la vârstă. „În decizia Curții Constituționale din 2023 scrie foarte clar că nu există protecție pe vârstă. Guvernul, dacă vrea, poate să ne impună să ieșim la pensie la 90 de ani, acolo e marja suverană de apreciere a guvernului. Pe vârstă, nimeni din magistratură nu a avut o poziție tranșantă”, a subliniat acesta. El a amintit că legislația actuală, Legea 282/2023, stabilește explicit vârsta de pensionare a magistraților la 60 de ani.
Campanie agresivă în spațiul public și prăbușirea încrederii în justiție
Judecătorul CSM consideră că tema pensiilor de serviciu a fost amplificată deliberat de factorul politic pentru a produce un prejudiciu de imagine magistraturii. „Societatea are această reacție astăzi, reacție care poate fi discutată în termeni sociologici, de IT, de conturi false. Eu cred că reacția societății de astăzi este determinată și amplificată de factorul politic, care a împins această problemă într-un mod absolut scandalos, din punctul meu de vedere”, a afirmat Drăgușin. În opinia sa, nu exista nicio necesitate obiectivă pentru escaladarea dezbaterii în această formă, decât dacă s-a urmărit „crearea unui prejudiciu de imagine magistraturii”.
El a arătat că această campanie mediatică și politică a avut efecte cuantificabile asupra încrederii publice în justiție, citând date din rapoartele europene privind statul de drept. „În 2024, gradul de încredere în magistratură era 58% la companii, 52% la persoane fizice. În 2025, după alegerile anulate, gradul de încredere la cetățeni a scăzut la 44%, la companii 52%. După ce a început campania, gradul de încredere a ajuns în luna august la 25% încredere în magistratură”, a spus Drăgușin. El a subliniat contrastul cu nivelul de încredere în celelalte instituții politice: „Asta în condițiile în care guvernul are un grad de încredere de 9%, parlamentul 10%.”
Drăgușin a invocat și reacțiile unor organisme europene de profil, care au criticat atât lipsa consultării, cât și campania „absolut agresivă și nejustificată” împotriva magistraților. „Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, MEDEL, European Association of Judges au reacționat exact pe aceste componente: lipsă de consultare și o campanie menită să distrugă încrederea în magistratură”, a spus el. Magistratul a avertizat că deteriorarea încrederii publice în justiție, coroborată cu presiunea politică pe tema pensiilor, pune în pericol echilibrul dintre puteri și, în ultimă instanță, calitatea actului de justiție.
Independența financiară și refuzul „justiției sociale”
În finalul intervenției, Claudiu Drăgușin a încercat să explice de ce, în viziunea sa, discuția despre pensii nu este una strict financiară, ci atinge însăși independența justiției. „Când erați adolescentă la 16 ani și trebuia să mergeți la film, nu vă duceați la părinți să le cereți bani? Asta e noțiunea de independență. Dacă eu trebuie să stau să cer bani de la guvern, nu mai cereți ca atunci când dau o decizie împotriva guvernului să am tăria și să mă comport independent. Că este utopic”, a afirmat el. Judecătorul a arătat că un sistem în care magistrații depind excesiv, inclusiv material, de bunăvoința executivului nu poate garanta, în practică, o justiție independentă.
Referindu-se la fondul discuției, Drăgușin a sintetizat principalele reproșuri ale magistraților: „Principalele noastre probleme au fost, pe de-o parte, lipsa de consultare, pentru că nu s-a ținut seama de absolut nimic din ce a susținut magistratura, și, pe de altă parte, această campanie dusă în presă.” El a dat exemplul vechimii asimilate – cei 5 ani de experiență juridică necesari pentru a intra în magistratură – care, deși părea că va fi recunoscută în negocierile de la Cotroceni, nu se mai regăsește în forma finală a legii: „La discuțiile de la Cotroceni a părut că se acceptă propunerea noastră. În forma legii ați văzut că nu mai este inclusă, deci n-a mai apărut. Asta apropo de negocieri.”
În ciuda tonului critic, Drăgușin a ținut să transmită că magistratura rămâne conectată la societate, dar nu va accepta ca deciziile să fie dictate de emoția publică. „Aș vrea doar să închei asigurându-vă că magistratura nu e ruptă de societate. Noi știm că trăim în mijlocul societății, dar o să milităm întotdeauna pentru independența justiției. Nu o să facem niciodată justiție socială. O să facem justiție în funcție de conștiință și lege. Dacă ne întoarcem la justiție socială și la ce spune poporul, atunci nu o să mai fie nevoie de magistratură, poate să dea deciziile direct poporul prin referendum”, a conchis membrul CSM.
Comentează