Premium
În primul semestru al anului 2018, numărul de contracte de asigurare împotriva catastrofelor s-a mărit nesemnificativ cu 1%, ajungând la circa 1,7 mil, iar primele brute subscrise au crescut cu aproximativ 3% la 71,5 mil lei.
În continuare populația se bazează preponderent pe ajutor guvernamental pentru compensarea pierderilor, cu toate că PAID s-a constituit că o soluție socială pentru protejarea pe scară largă a intereselor cetățenilor, a declarat marți Valentin Ionescu, director Direcția de Strategie și Stabilitate Financiară în cadrul ASF, prezent la evenimentul „Forumul Internațional al Riscurilor de Catastrofă Naturală 2018”.
„Riscul de catastrofă naturală continuă să reprezinte o temă de interes pentru autorități din perspectiva dimensiunii și duratei efectelor asupra vieții și bunurilor oamenilor, aflate pe zone geografice întinse, efecte care pot afecta creșterea și stabilitatea economică, atât prin majorarea cheltuielilor bugetare cu ajutoare pentru victime și refacerea serviciilor publice, cât și prin discontinuitatea activității agenților economici. Un exemplu grăitor, de care cred că ne amintim cu toții, sunt inundațiile recente, dar, dacă ar fi să cuantificăm valoarea pagubelor, trebuie să amintesc inundațiile din 2010 – care au cauzat pagube de 0,6% din PIB. La 8 ani distanță s-ar putea că inundații de aceeași amplitudine să crească valoarea pagubelor, respectiv a costurilor de înlocuire datorită, concentrării populației în anumite zone, creșterii valorii bunurilor populației și a întreprinderilor, în condițiile în care modificările climaterice s-au amplificat și au generat fenomene naturale extreme cu o frecvență crescută”, a spus Ionescu.
Conform „Atlas of the Human Planet 2017”- Global Exposure to Natural Hazards”, elaborat la nivelul Comisiei Europene, România face parte din primele 10 țări din punct de vedere al suprafeței construite expuse la curtremure, cu o suprafața construită expusă la risc de 92%.
Totodată, numărul locuitorilor expuși la inundații a crescut între anii 1975- 2015 cu 13%, în timp ce numărul locuitorilor a scăzut în acceași perioadă cu 17%, gradul de expunere a populației atingând 8% (din total populație).
„S-au împlinit 10 ani de la emiterea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotrivă cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor și ne confruntăm în continuare cu un nivelul redus de acceptare în rândul populației, gradul de acoperire situându-se sub 20% din totalul fondului locativ, ceea ce a generat necesitatea găsirii unor soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru asigurarea sustenabilitătii sistemului în condițiile actualului nivel al al primei de asigurare stabilit de către legiuitor, nivel al primei ce a fost anterior calculat pe bază unui grad de cuprindere în asigurare de 100%”, a declarat directorul.
În aceste condiții, s-au discutat și analizat în cadrul grupului de lucru constituit din reprezentanții ASF, UNSAR/PAID, UNSICAR, PRBAR, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și reprezentanți ai patronatelor din sectorul bancar propuneri de modificare a legi care să contribuie la creșterea gradului de acoperire, printre care liberalizarea accesului în acționariatul PAID; liberalizarea canalelor de distribuție pentru polițele PAD prin intermediari; clarificarea obligativitătii încheierii poliței PAD pentru toate imobilele cu destinație de locuințe indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate efectiv în acest scop; clarificarea dreptului proprietarilor de imobile în clasă I de risc seismic de a încheia un contract facultativ fără a prezența dovadă încheierii PAD, în condițiile imposibilitătii legale de a contracta o polită PAD în lipsă unor lucrări de consolidare a acestora; definirea clară a modalitătii de emitere pe cale electronică a poliței PAD; introducerea posibilitătii că PAID să poată prelua activitatea de constatare și evaluare a prejudiciilor, precum și stabilirea cuantumului despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat poliță PAD, în urmă notificării prealabile a asigurătorilor de către PAID.
