Premium
Testele antidrog utilizate de Poliția Rutieră pentru a detecta șoferii aflați sub influența substanțelor psihoactive pot furniza rezultate pozitive și în cazul persoanelor care au consumat medicamente pentru tuse sau antialergice.
Poliția Rutieră utilizează teste rapide de screening pentru a determina dacă un șofer a consumat substanțe psihoactive. Aceste teste antidrog nu sunt însă extrem de precise, având mai degrabă un rol orientativ, conform ProMotor.
În cazul în care rezultatele indică prezența unei substanțe halucinogene, șoferul va fi escortat la un centru medical specializat, unde vor fi efectuate teste diagnostice mai precise.
Consumul unor medicamente, care nu sunt incluse în lista substanțelor interzise pentru șoferi, poate duce la rezultate fals pozitive în cadrul testelor rapide efectuate de polițiști.
De exemplu, conform unui raport emis de Consiliul Superior de Medicină Legală din România și citat de Economica.net, șoferii care au luat medicamente pentru diabet, antivomitive, antibiotice sau antialergice pot obține rezultate fals pozitive la testele de amfetamine efectuate de poliție în trafic.
De asemenea, cei care utilizează medicamente antitusive pot obține rezultate fals pozitive la testele de opiacee. Numeroasele medicamente folosite în tratamentul răcelii și gripei conțin codeină, ceea ce poate genera rezultate pozitive la testele rapide ale poliției.
Conform raportului, șoferii care au luat antibiotice, medicamente antiepileptice și vasodilatatoare pot obține rezultate fals pozitive la testele de opiacee. Cei care iau antivirale pot avea rezultate fals pozitive la cannabinoizi, iar cei care consumă medicamente antiinflamatoare pot prezenta rezultate fals pozitive la cannabinoizi sau barbiturice.
„Pentru mărirea acurateței și selectivității metodei de testare în trafic de către Poliția Rutieră, au fost achiziționate ultimele generații de echipamente Dräger, utilizate totodată și de către majoritatea polițiilor din alte state, astfel încât să fie redusă, atât cât permit aceste metode, rata de testare fals pozitivă sau fals negativă”, precizează Consiliul Superior de Medicină Legală.
