Premium
Despre refacerea vechiului Drum al Matasii, care leaga Europa de Asia, in varianta secolului 21, s-a vorbit in ultima vreme existand declaratii de impulsionare si de la oficialii europeni si de la cei chinezi. Ideea face pasi in fata odata cu summitul de la Beijing, organizat special pentru lansarea oficiala a proiectului numit “O centura, un Drum”. Autoritatile chineze au declarat ca la summit au fost semnate acorduri de cooperare cu 68 de tari si organizatii internationale.
Romania, desi este pozitionata strategic pe rutele comerciale maritime si feroviare ale Drumului Matasii, neglijeaza conectarea la acest proiect si risca astfel sa piarda, inca o data, o oportunitate de dezvoltare.
Lipsa de decizie politica tine Romania in loc
Principala cauza pare sa fie lipsa de implicare si decizie politica, pentru ca participarea la noua ruta comerciala are nevoie de o sustinere politica si de actiuni guvernamentale concrete care sa ajute punerea in practica.
Fostul premier Adrian Nastase declara recent despre actualul guvern, ca chiar daca echipa guvernamentala gestioneaza bine problemele interne, trebuie sa acorde mai multa importanta deschiderii externe. „Ar trebui sa se ocupe de relatiile internaționale, cel putin o data pe saptamana sa circule in strainatate, sa faca un turneu al vecinilor, spre exemplu (...) si sa înteleaga ca Drumul Matasii, cel putin in momentul de fata, ocoleste Romania”, a declarat fostul premier.
Participarea Romaniei la noul Drum al Matasii a fost si in atentia altor politicieni, insa pasii concreti au intarziat. De exemplu, fostul premier Victor Ponta care in 2014 a facut o vizita oficiala in China in vederea extinderii cooperarii economice, declara cu aceasta ocazie “Cred in continuare ca proiectele dezvoltate de China in regiunea noastra sunt formidabile oportunitati de dezvoltare si ca trebuie continuate si finalizate….Iar implicarea noastra activa in megaproiectul 'Noul Drum al Matasii' este o alta 'comoara' din punct de vedere economic careia nu trebuie sa-i dam cu piciorul". Insa declaratiile nu s-au materializat in proiecte concrete.
Drumul Matasii ocoleste Romania din cauza infrastructurii feroviare deplorabile
Nu doar lipsa deciziei politice tine Romania in loc, cat mai ales lipsa investitiilor in infrastructura, mai ales in cea feroviara. Pentru ca Romania sa poata deveni un partener serios are nevoie sa demonstreze ca poate investi in modernizarea infrastructurii feroviare, care joaca un rol central in proiectarea rutelor comerciale ale Drumului Matasii. Din lipsa investitiilor in modernizarea caii ferate, trenurile de marfa circula in Romania cu 28km/h iar asta arata cat de departe este Romania de noua globalizare propusa de proiectul comercial Chinei.
Indecizia politica tine in loc si initiativele private
Mult mai interesat de Drumul Matasii, decat factorul politic este mediul privat care, desi incearca sa suplineasca actiunea statului, ramane blocat la nivelul de initiative din lipsa sprijinului acordat de statul roman. In aprilie acest an, specialistii din transportul feroviar au dezbatut implicarea Romaniei in proiectul “Belt and Road” in cadrul unui eveniment din domeniu, Forumul Railway PRO. Discutiile au fost foarte concrete, pe marginea Rutei Trans-Caspice de Transport International (TMTM), proiect care este ajutat si de acordurile interguvernamentale dintre Kazahstan, Azerbaijan, Georgia si Ucraina.
Desi Romania nu este deocamdata parte a acestor acorduri, TMTM ne priveste direct pentru ca rutele pornite din China ajung inevitabil in Romania. O astfel de ruta, pleacă din China si trece prin Aktau-Kazahstan, prin Marea Caspica catre Baku-Azerbadjan, Batumi-Georgia si traverseaza Marea Neagra ajungand in portul Constanta. Odata ajunse in Constanta, marfurile sunt din nou transportate pe calea ferata catre centrul Europei. Iar din acest punct, incep marile probleme de infrastructura, intrucat pentru a fi prezenta pe acest culoar, Romania trebuie sa isi modernizeze calea ferata, au subliniat transportatorii feroviari.
Tot despre portul Constanta este vorba si in initiativa Grupului Feroviar Roman, lider de piata in transportul de marfa feroviar pe segmentul privat si parte a holdingului Grampet, detinut de Gruia Stoica. Proiectul GFR, numit „Romania - Poarta de Răsărit a Europei către Orient” are in centru pozitionarea si capacitatea functionala a portului Constanta si isi propune sa creeze o platforma logistica pe intreg teritoriul României. Proiectul, sustinut de cel putin 10 ani de catre GFR ar crea 100.000 de locuri de muncă şi ar aduce miliarde de euro în taxe şi impozite. Conform conducerii companiei, este un proiect care ar sprijini transformarea Romaniei intr-un important nod feroviar intre China si Europa.
De mentionat ca si Camera de Comert si Industrie incearca sa impulsioneze intrarea Romaniei pe Drumul Matasii, aceasta institutie devenind in 2016 membru fondator a BRICA – Belt and Road International and Commercial Alliance si participand la prima conferinta internationala, in Egipt unde discutiile au fost centrate pe modalitatile de sprijinire a mediului de afaceri din statele membre, sa participe la rutele comerciale maritime si feroviare ale noului Drum al Matasii.
