Auditorii europeni au constatat că activităţile acoperite de Programul consolidat privind piaţa unică şi domeniul vamal - dintre care majoritatea nu sunt opţionale, ci obligaţii legale - sunt diverse şi vor necesita mecanisme clare de guvernanţă, o alocare transparentă a resurselor şi mecanisme solide de monitorizare şi de evaluare, potrivit Agerpres.
Curtea de Conturi Europeană (ECA) a publicat marţi un aviz cu privire la noul program unificat privind piaţa unică şi domeniul vamal, program care face parte din pachetul legislativ al Comisiei Europene pentru următorul buget pe termen lung al UE: cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034. Observaţiile formulate de auditori în aviz sunt menite să contribuie la asigurarea faptului că viitorul program promovează buna gestiune financiară şi produce o valoare adăugată europeană clară în ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor, a capitalurilor şi a serviciilor în UE, se menţionează într-un comunicat al ECA.
Potrivit sursei citate, programul propus va integra într-un singur cadru juridic următoarele cinci instrumente deja existente ale UE: părţi din Programul privind piaţa unică, programul "Vamă", instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal, programul Fiscalis şi Programul Uniunii de luptă antifraudă.
"Această consolidare este gândită ca soluţie la fragmentarea persistentă a peisajului actual de finanţare care sprijină piaţa unică, uniunea vamală, cooperarea fiscală, coordonarea antifraudă şi statisticile europene. Bugetul planificat este de 6,2 miliarde de euro pentru perioada 2028-2034 (adică aproximativ 0,31% din noul CFM în valoare totală de aproape două mii de miliarde de euro) - o creştere considerabilă faţă de bugetele părţilor corespunzătoare din cele cinci programe anterioare", se subliniază în comunicat.
Auditorii atrag atenţia că nu este clar cum vor fi aliniate obiectivele programului în materie de cheltuieli la priorităţile strategice ale UE. Propunerea se referă la competitivitate, la asigurarea respectării normelor privind piaţa unică şi la digitalizarea vămilor şi a fiscalităţii, însă nu transpune aceste priorităţi în cerinţe obligatorii.
"De exemplu, propunerea nu prevede cerinţa ca acţiunile UE să abordeze barierele structurale de pe piaţa unică identificate în auditurile anterioare ale Curţii. Ea nu specifică nici cum va fi îmbunătăţită arhitectura antifraudă a UE sau cum vor fi remediate deficienţele existente deja de mult timp în Sistemul de informaţii antifraudă şi în Sistemul de gestionare a neregulilor, scoase la lumină de auditurile Curţii", susţin auditorii.
De asemenea, aceştia semnalează că propunerea introduce instrumente extinse de promovare a flexibilităţii, dar nu şi norme şi priorităţi specifice, în lipsa cărora ar putea avea de suferit continuitatea finanţării componentelor principale precum infrastructurile IT critice din domeniul fiscalităţii şi al luptei antifraudă. Astfel de componente necesită investiţii pe termen lung, dar ar urma să depindă de decizii de programare anuale, ceea ce reprezintă, deci, o problemă.
Consolidarea a cinci programe într-un cadru unic are un potenţial de simplificare. Totuşi, dată fiind diversitatea intervenţiilor, a acţiunilor şi a părţilor interesate, propunerea nu reuşeşte să stabilească norme clare pentru a asigura coerenţă în ierarhia priorităţilor, transparenţă în stabilirea bugetelor şi disciplină în procedurile de achiziţii. Această deficienţă este îngrijorătoare, auditurile anterioare arătând că, chiar dacă există programe la nivelul UE, practicile de la nivel naţional continuă să difere, avertizează Curtea de Conturi Europeană.
În plus, natura eterogenă a Programului privind piaţa unică şi domeniul vamal ascunde riscuri privind răspunderea de gestiunea fondurilor cheltuite şi trasabilitatea lor. Este nevoie de cerinţe minime pentru asigurarea trasabilităţii şi pentru raportare, dar şi de corespondenţe clare între plăţi şi rezultate. Aceste aspecte nu ar trebui lăsate doar în seama viitoarelor decizii de implementare sau de control intern, consideră reprezentanţii ECA.
Curtea de Conturi Europeană atrage atenţia că metodele de gestiune directă şi indirectă care vor fi utilizate de Comisie pentru acest program ar trebui să garanteze că Curtea de Conturi Europeană îşi va putea exercita mandatul de audit pentru toate componentele programului şi că drepturile de audit în cazul organismelor din afara cadrului juridic al UE vor fi asigurate prin clauze standard în acordurile de delegare.
Comentează