Premium
Fostul preşedinte CCR Augustin Zegrean a declarat marţi, despre decizia Curţii de Justiţei a Uniunii Europene privind prescripţia că este inadmisibil ca CJUE să spună judecătorilor din România nu respectaţi deciziile Înaltei Curţi, câtă vreme legea îi obligă să le respecte.
„Este inadmisibil ca CJUE să spună judecătorilor din România nu respectaţi deciziile Înaltei Curţi, câtă vreme legea îi obligă să le respecte”, a declarat Angustin Zegrean, în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News, potrivit news.ro.
Fostul judecător CCR a precizat că „dacă prescripţia pentru fapta comisă este 10 ani şi cu o lună înainte să se împlinească termenul procurorul întocmeşte un act, începe să curgă un nou termen de prescripţie de 10 ani”.
„De aceea avem dosare de 20 de ani nesoluţionate şi dosarul Revoluţiei este nesoluţionat după 33 de ani, pentru că procurorul stabileşte termenul de prescripţie, nu legea, din păcate. Este o prescripţie specială, peste care nu poate trece nici procurorul, dacă s-a trecut o dată şi jumătate din pedeapsa primită de lege, atunci se prescrie, nu mai poate să facă alte prelungiri. Asta a vrut CCR să sancţioneze, să nu se mai întâmple aşa ceva”, a explicat Zegrean.
„Magistratul să aplice Consttuţia României”
Fostul judecător al CCR a menţionat că prin decizia sa, Curtea de Justiţie a UE „contrazice decizia CCR, din moment ce spune să nu se aplice deciziile CCR şi decizia Curţii Supreme de Justiţie, care a dat o decizie în 2022, prin care a spus că instanţele sunt obligate să ţină seamă de deciziile CCR”.
„Şi acum vine Curtea Internaţională de Justiţiei şi spune că nu mai trebuie. Magistratul să aplice Consttuţia României, pentru că se aplică cu precădere Constituţia. România respectă tratatele la care face parte, noi facem parte din tratatul UE dar mai spune Constituţia că dacă prevederea din Tratat este mai favorabilă în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale, se aplică legislaţia internă. CJUE a dat o decize, nu ştiu de ce a făcut-o”, a arătat Augustin Zegrean.
El a mai spus că unul dintre şefii de la DNA a dat o circulară la procurorii care intră în sala de judecată să renunţe la căile de atac în privinţa prescripţiei sau dacă nu pot să renunţe, să pună concluzii de respingere a căii de atac.
„Acum vine CJUE şi contrar practicii dă altă soluţie decât cea a procurorului general a Curţii”, a arătat el.
Procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, afirmă, marţi, că decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la prescripţia faptelor penale „arată că DNA a acţionat just şi coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac faţă de deciziile instanţelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal”.
CJUE a stabilit că deciziile CCR referitoare la prescripţia faptelor penale contravin dreptului Uniunii, iar instanţele naţionale ”sunt obligate să lase neaplicate Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale”.
