Premium
Austria, Serbia şi Ungaria au convenit joi, la Belgrad, să consolideze protejarea comună a frontierelor acestor ţări în faţa noii creşteri a migraţiei ilegale organizate de bandele de traficanţi, relatează agenţia EFE.
Mai mulţi miniştri din cele trei ţări s-au reunit în capitala sârbă pentru coordonarea combaterii migraţiei clandestine. Austria, Serbia şi Ungaria au stabilit şi o consolidare a acţiunii lor comune la graniţa Serbiei cu Macedonia de Nord, cu sprijin ungar şi austriac în personal şi echipamente tehnice, potrivit Agerpres.
''Aceasta nu mai este o criză umanitară, ci este vorba despre bande criminale care abuzează de situaţia dificilă a oamenilor'', a remarcat la conferinţa de presă după reuniune ministrul sârb de interne, Aleksandar Vulin.
Acesta a avertizat că din anul 2015, când a început criza generată de valul de migranţi veniţi pe ruta balcanică, ''s-au format organizaţii internaţionale de contrabandă care câştigă enorm de mulţi bani şi care nu doresc ca acest lucru să înceteze''.
Ministrul sârb le-a cerut ţărilor spre care se îndreaptă migranţii, adică ţările vest-europene, ''să ia o dată decizia politică dacă doresc sau nu'' să primească aceşti migranţi.
''Dacă îi doresc, atunci să organizeze forma legală de a-i accepta, fără a cere altor ţări să-i accepte. Iar dacă nu-i doresc, să stabilească clar dacă sosirea lor ilegală este un delict penal şi că nu pot intra'', a punctat ministrul sârb de interne.
La rândul său, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat că frontiera sudică a ţării sale ''este aproape sub asediu'' în urma creşterii vertiginoase a numărului migranţilor, avertizând în plus că traficanţii au început să folosească inclusiv arme împotriva poliţiştilor de frontieră.
''Am fost nevoiţi să reţinem 195.000 de migranţi ilegali anul acesta, un număr mult mai mare decât cel din anul trecut împreună cu cel anterior'', a precizat Szijjarto, semnalând că ''ruta balcanică (a migraţiei) este acum una dintre cele mai intense''.
El a estimat că numărul migranţilor va continua să crească, întrucât ''politicii favorabile a Bruxellesului faţă de migranţi i se adaugă acum criza economică globală provocată de război, iar aceasta conduce la o criză globală a aprovizionării cu alimente''.
În acest timp, ministrul austriac de interne Gerhard Karner a declarat că a primit din partea Serbiei promisiunea că aceasta îşi va adapta în raport cu sistemul UE propriul ei sistem de eliberare a vizelor, după ce Austria a primit anul acesta circa 58.000 de cereri de azil din partea unor migranţi veniţi din ţări ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză de intrare în Serbia, precum Tunisia, Maroc sau India.
