Premium
Generalul Abdurahamane Tiani, preşedintele Consiliului Naţional pentru Salvarea Patriei (CNSP), care guvernează în prezent Nigerul, a calificat sâmbătă ca fiind "ilegale şi inumane" sancţiunile impuse de Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) după lovitura de stat din 26 iulie, transmite duminică EFE, potrivit Agerpres.
Într-o intervenţie televizată către naţiune, Tiani a acuzat ECOWAS că "privează poporul nigerian de resurse financiare esenţiale, afectează economia şi micul comerţ" şi că "pregăteşte o armată de ocupaţie în complicitate cu o putere externă, străină spaţiului nostru comunitar", într-o referire la Franţa.
Tiani a susţinut că ECOWAS "nu calculează consecinţele pe care o intervenţie militară împotriva Nigerului le-ar avea în întreaga regiune" şi "ignoră total" faptul că, datorită profesionalismului armatei Nigerului, a fost posibil ca teroriştii să fie împiedicaţi să destabilizeze regiunea.
Preşedintele CNSP a pus sub semnul întrebării legitimitatea sancţiunilor, care includ închiderea frontierelor, suspendarea tranzacţiilor financiare şi blocarea produselor alimentare şi farmaceutice.
El a amintit că aceste sancţiuni au fost adoptate "fără consultarea prealabilă a autorităţilor de tranziţie, nici a instanţelor regionale, nici a parlamentelor naţionale, cu atât mai puţin a populaţiilor surori ale ţărilor comunităţii".
Tiani şi-a exprimat recunoştinţa faţă de "liderii vizionari" şi "populaţiile solidare" care s-au opus unei intervenţii militare şi au susţinut lovitura de stat care, potrivit lui, a răspuns "dorinţei" poporului nigerian care se simte "eliberat".
Acest discurs a avut loc în contextul ameninţării făcute de blocul regional ECOWAS de a interveni militar în Niger pentru a restabili ordinea constituţională dacă mijloacele paşnice eşuează.
Posibila acţiune militară a divizat regiunea, unde guvernele din Nigeria, Benin, Coasta de Fildeş şi Senegal au confirmat public în ultimele săptămâni disponibilitatea armatelor lor de a interveni pe teritoriul Nigerului.
La cealaltă extremă, Mali şi Burkina Faso, ţări vecine guvernate de junte militare, se opun folosirii forţei şi susţin că ar echivala cu o declaraţie de război chiar împotriva lor, în timp ce Ciad, Guineea-Conakry, Algeria şi Capul Verde au respins o intervenţie militară şi au pledat în schimb pentru dialog.
În cadrul aceluiaşi discurs, Tiani a insistat că nu are intenţia "să confişte puterea".
"Reafirm aici că ambiţia noastră nu este să confiscăm puterea, şi (reafirm) disponibilitatea noastră la orice fel de dialog cu condiţia să ţină cont de orientările dorite de poporul nigerian, mândru şi rezistent", a declarat Tiani, care a criticat totodată atitudinea "coercitivă" a ECOWAS, care - în opinia sa - "ignoră căutarea suveranităţii, securităţii şi a bunei guvernări exprimate în mod clar de populaţie" şi "dinamicile profunde în curs de desfăşurare în ţările subsahariene lăsate în voia sorţii de mai bine de 10 ani".
Mii de persoane au manifestat în Niamey în sprijinul regimului militar
Câteva mii de oameni au manifestat duminică dimineaţa în centrul capitalei Niamey, în sprijinul militarilor care au preluat puterea pe 26 iulie în Niger şi care au anunţat sâmbătă o perioadă de tranziţie de maximum trei ani, relatează AFP.
Ca la fiecare demonstraţie în favoarea noului regim, multe sloganuri ostile Franţei şi ECOWAS au fost scandate sau afişate pe pancarte, au remarcat jurnaliştii AFP.
"Nu sancţiunilor", "Jos Franţa!", "Opriţi intervenţia militară", se putea citi, în special, în Place de la Concertation din Niamey.
Artişti şi muzicieni au adus totodată un omagiu prin cântec militarilor aflaţi la putere, notează AFP.
ECOWAS a ameninţat că va folosi forţa dacă preşedintele legitim înlăturat de la putere, Mohamed Bazoum, nu este reinstalat în funcţie. Vineri seara, după o întâlnire a şefilor de stat major la Accra, organizaţia regională a indicat chiar că "ziua intervenţiei a fost fixată".
Papa Francisc face un apel "la pace în Niger şi stabilitate în Sahel"
Papa Francisc a făcut apel la "pace în Niger şi stabilitate în Sahel", după rugăciunea Angelus din Piaţa Sf. Petru de la Vatican, transmit EFE şi AFP.
"Urmăresc cu îngrijorare ceea ce se întâmplă în Niger şi mă alătur apelului episcopilor în favoarea păcii şi stabilităţii în Sahel. Mă rog pentru eforturile comunităţii internaţionale pentru o soluţie paşnică pentru binele tuturor", a spus suveranul pontif.
Miilor de credincioşi veniţi să-l asculte în timpul slujbei duminicale, papa Francisc le-a cerut "să se roage pentru iubitul popor nigerian" şi, "de asemenea, pentru toate populaţiile rănite de războaie şi violenţe, să ne rugăm în special pentru Ucraina care suferă de multă vreme".
Anturajul lui Bazoum a cerut o intervenţie franceză în primele ore ale loviturii de stat (presă)
Anturajul preşedintelui Nigerului, Mohamed Bazoum, înlăturat de la putere, a cerut în primele ore ale loviturii de stat o intervenţie a armatei franceze prezente în ţară, iar această opţiune a ajuns să fie tratată cu toată seriozitatea, deşi nu s-a concretizat, printre altele, din cauza refuzului lui Bazoum însuşi, scrie EFE, care preia informaţia din presa franceză.
Le Monde, care citează o persoană apropiată lui Bazoum şi care s-a exprimat sub rezerva anonimatului, a oferit sâmbătă amănuntele acestei iniţiative care confirmă în mare măsură chiar dezvăluirile liderilor pucişti, care denunţaseră o manevră pentru o posibilă intervenţie a Franţei.
Această sursă citată de ziarul francez susţine că, atunci când, la capătul câtorva ore din ziua de 26 iulie, a înţeles că are loc o lovitură de stat împotriva lui Bazoum, ministrul său de externe, Hassoumi Massaoudou, care deţinea şi funcţia de prim-ministru, a fost cel care care a formulat cererea.
"Franţa - a adăugat sursa - a cerut să existe o autorizaţie scrisă" la aflarea cererii formulate de forţele loiale preşedintelui, care pregăteau o acţiune de eliberare a lui Bazoum, pentru că la acea vreme încă mai considerau posibil un astfel de demers.
Potrivit acestei versiuni, militari francezi din rândul celor staţionaţi în Niger (sunt 1.500, în principal la o bază din capitală, Niamey, în baza unui acord cu autorităţile acum răsturnate de la putere - n.r.) au ajuns la cartierul general al Gărzii Naţionale dimineaţa devreme, în data de 27 iulie.
Aveau pregătite circa 12 vehicule şi elicoptere pentru a acţiona - potrivit aceleiaşi surse -, care afirmă că militarii francezi le-au spus că sunt în stare să efectueze operaţiunea de eliberare a lui Bazoum.
Însă însuşi preşedintele Nigerului s-a opus şi l-a sunat direct pe şeful operaţiunilor franceze din Niger pentru a-i transmite acest lucru, pentru că mai avea speranţe de a depăşi criza prin dialog.
Au existat reticenţe şi de partea franceză pentru că militarii au văzut că o parte din forţele loiale lui Bazoum înclinau în favoarea puciştilor şi condiţia esenţială pe care o puseseră era ca eventuala lor intervenţie să nu se facă pe cont propriu, ci cu sprijinul elementelor din Niger.
Junta militară cere de săptămâni bune plecarea tuturor militarilor francezi din Niger şi a denunţat acordurile pe care se bazează prezenţa lor în această ţară.
Dar Parisul refuză, argumentând că nu recunoaşte această juntă şi că singura autoritate legitimă este aceea a preşedintelui Bazoum, care este reţinut de liderii puciului din 26 iulie.
