DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Autoritățile române desființate în Raportul Departamentului de Stat al SUA

Ambasada SUA la București a publicat Raportul internațional privind situația respectării drepturilor omului în România în 2014, documentul Departamentului de Stat american trăgând un semnal de alarmă asupra mai multor aspecte legate de justiția din țara noastră, de modul în care politicienii au încercat să intervină în actul juridic, dar și cu privire la presiunile exercitate asupra jurnaliștilor. Nu în ultimul rând, documentul vorbește și despre corupția guvernamentală, care a rămas o problemă răspândită ce a afectat toate sectoarele societății românești.

VARIANTA ORIGINALĂ A RAPORTULUI DEPARTAMENTULUI DE STAT AL SUA

REZUMATUL ÎN ROMÂNĂ AL RAPORTULUI DEPARTAMENTU DE STAT AL SUA

*****

Raportul ii incrimineaza clar atat pe premierul Victor Ponta, cat si fostul sau purtator de cuvant, Mirel Palada, acuzati ca au denigrat in mod public jurnalisti ce scriau pentru publicatii ce criticau politicile guvernului. "Atat Primul Ministru Victor Ponta, cat si fostul sau purtator de cuvant, Mirel Palada, au denigrat in mod public jurnalisti ce scriau pentru publicatii ce criticau politicile guvernului. In iulie, Ponta s-a referit la reporterii agentiei de stiri Mediafax numindu-i "mujahadini" si "Talibani". In august, Palada a scris despre jurnalisti pe pagina sa de Facebook, numindu-i "ticalosi", adaugand ca ¬ii facea placere sa-i execute electronic.". Atat presa cat si ONG-urile au considerat faptul ca Victor Ponta si Mirel Palada intentionau sa intimideze reporteri. Postarile lui Palada au dus la destituirea sa din functia de purtator de cuvant al prim-ministrul", se arata in raport.

La subcapitolul "Violente si acte de hartuire", raportul Departamentului de Stat constata ca "politicieni si cetateni au insultat sau au hartuit, in unele situatii, jurnalisti". "In august 2014, trei jurnalisti au fost agresati in cursul unui miting organizat de postul tv Antena 3 ca protest fata de condamnarea patronului, Dan Voiculescu, la zece ani de inchisoare pentru fraude estimate la valoarea de 60 de milioane de euro (75 de milioane dolari). Mai multe ONG-uri si institutii media au acuzat politia ca nu a intervenit pentru oprirea violentelor", mentioneaza raportul.

"printre problemele serioase de drepturile omului s-au numărat hărţuirea şi relele tratamente aplicate deţinuţilor şi romilor de către poliţie şi jandarmi, inclusiv moartea a cel puţin unei persoane, cauzată de poliţie. Corupţia guvernamentală a rămas o problema răspândită care a afectat toate sectoarele societăţii. Discriminarea socială sistematică a romilor le-a afectat acestora dreptul la educaţie, locuinţa, îngrijire medicală şi oportunităţi de angajare adecvate".

Se arata ca Avocatul Poporului a avut putere limitata si nu a avut autoritatea de a proteja drepturile constitutionale ale cetatenilor in cazuri care au necesitat actiune judiciara.

La capitolul "Arestul și detenția arbitrare", raportul face referire la faptul că, în 2014, s-au înregistrat o serie de abuzuri, atât din partea polițiștilor, cât și a judecătorilor.

"Deşi în general, autorităţile au respectat aceste prevederi în practică, pe parcursul anului s-au semnalat unele abuzuri. Conform legii, instanţele judecătoreşti pot decide judecarea în stare de libertate şi arestul la domiciliu. Legea permite poliţiei să conducă la secţie, fără mandat de arestare, orice persoană care pune în pericol alte persoane sau liniştea publică. Au existat acuzaţii că poliţia foloseşte adeseori această prevedere pentru a reţine persoane timp de până la 24 de ore. Persoanele nefiind oficial reţinute sau arestate, autorităţile au considerat că dreptul la asistenţă juridică nu se aplică în acest caz. APADOR-CH a criticat această prevedere, susţinând că permite abuzuri. Conform legii, instanţele judecătoreşti şi procurorii pot fi traşi la răspundere pentru măsuri nejustificate, ilegale sau abuzive. Potrivit unor ONG-uri care se ocupă de drepturile omului, în multe cazuri, autorităţile au prelungit automat arestarea preventivă, chiar dacă motivele iniţiale ale arestării nu mai existau", se arată în documentul citat.

Și tot în această secțiune se amintește și de noile Coduri de Procedură penală și informațiile din dosarele DNA care sunt difuzate de procurori presei.

"În cursul anchetei si în rechizitorii, procurorii pot dezvalui probe, inclusiv probe obtinute în urma interceptarilor. În multe cazuri, mass media a prezentat aceste informatii, în special în cazurile de coruptie. Unii judecatori s-au plâns ca mediatizarea excesiva a acestor cazuri i-a împiedicat pe inculpati sa beneficieze de un proces echitabil.Dupa intrarea în vigoare a noului Cod de Procedura Penala si ca urmare a unei decizii CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat un nou ghid de comunicare a magistratilor cu presa, stabilind limite în cazul informatiilor pe care procurorii le pot dezvalui pe parcursul anchetei", se mai subliniază în raport.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.