Premium
Planurile de construcție a autostrăzilor și căilor feroviare ale Bulgariei ar putea fi prioritizate din nou datorită nevoilor NATO și ale războiului din Ucraina. Motivul – Bulgaria nu are o infrastructură adecvată pentru deplasare rapidă între granițele cu Grecia și România, conform 24CHASA, scrie Rador Radio România.
Lipsa infrastructurii de-a lungul coridorului Alexandroupolis - Burgas - Varna - Constanța face destul de dificilă livrarea de arme Ucrainei. În plus, este aproape imposibilă desfășurarea unei brigade multinaționale NATO în Bulgaria. Datorită apărării, este necesară prioritizarea din nou a infrastructurii. Cele mai importante sunt coridoarele nord-sud, având ca prioritate Autostrada Marea Neagră, insită militarii.
O infrastructură de 6 miliarde de euro va fi construită în Bulgaria pentru a servi nevoilor NATO și în scopuri civile, a anunțat ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, după întoarcerea sa din SUA, săptămâna trecută. Pentru cofinanțarea acestor proiecte se vor putea folosi atât bani din fondurile europene, cât și din programele Alianței. Potrivit lui Tagarev, se acordă prioritate drumurilor, căilor ferate, conductelor de petrol, depozitelor, clădirilor pentru cazare. Acest lucru va face posibil ca actualul grup de luptă multinațional al batalionului de aproximativ 1.000 de luptători să fie mărit, în cazul în care va fi nevoie, la o brigadă, care include deja 5.000 de soldați din SUA, Italia și alte cinci țări din vecinătatea Bulgariei.
Șoseaua de centură a Balcanilor
În realitate, este vorba integral de infrastructură - rutieră și feroviară, care ar permite transportul mărfurilor din portul grecesc Alexandroupolis până în Constanța. Ceva asemănător cu ideea de odinioară a lui Boiko Borisov de „șosea de centură a Balcanilor”, cu care în 2019 a curtat China pentru finanțare, împreună cu colegii săi - prim-miniștrii Greciei și României. În octombrie 2023, această idee a fost reluată la o întâlnire trilaterală a prim-ministrului Nikolai Denkov cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, și premierul României, Marcel Ciolacu.
Împreună cu comisarul european Margaritis Schinas, cei trei au convenit să grăbească construirea coridorului, care începe din portul de la Kavala, trece prin Alexandroupolis, porturile bulgare de la Marea Neagră și Constanța. Așa cum a anunțat România în urmă cu o lună că începe construirea unei autostrăzi spre Ucraina. În cea mai mare parte, acest coridor dintre Grecia până în România coincide cu traseul Autostrăzii „Marea Neagră” planificat de Bulgaria, dar dublat cu o linie de cale ferată și infrastructură energetică.
Rută alternativă
O alternativă care deocamdată nu este în atenția militarilor, pentru că este departe de linia probabilă de confruntare în cazul unui atac din partea Rusiei, este infrastructura prin trecătorile din Munții Balcani. Aceasta ar trebui să preia traficul din sud prin Munții Balcani, pe viitoarea autostradă Ruse - Veliko Târnovo, până la podul de peste Dunăre și de acolo prin Via Carpatia până în Slovacia și Polonia. Astfel se conectează Marea Baltică și Bulgaria.
Continuarea spre sud, însă, necesită parcurgerea traficului care vine din nord până la trecătoarea Makaza, construirea a încă 50 km de autostradă pe teritoriul grecesc până la Giumurdzina, de unde mărfurile se pot deplasa pe existenta Via Egnatia până la Alexandroupolis.
Paradoxuri
Dezvoltarea infrastructurii de-a lungul axei nord-sud în Europa de Est este și unul dintre obiectivele principale ale Inițiativei celor Trei Mări, care a început în urmă cu câțiva ani la inițiativa Statelor Unite și include 12 țări din Europa de Est. Scopul său final este să dezvolte exact această direcție de drum, care în mod deliberat nu a fost construită în timpul Războiului Rece, deoarece prioritatea URSS de atunci era dezvoltarea unui alt tip de legături.
Prin urmare, în momentul de față, există destule paradoxuri cu privire la legăturile rutiere ale Bătrânului Continent, mai ales în partea bulgară. De exemplu, dacă o firmă dorește să trimită mărfuri din Grecia sau Bulgaria către una dintre țările baltice, acestea vor trece mai întâi prin Rotterdam și abia apoi vor ajunge la Riga sau Tallinn, deoarece călătoria pe această rută cu mașina sau cu trenul durează în cel mai bun caz trei zile.
Un alt paradox este că în prezent nu există acces rapid de la Marea Baltică până la Canalul Suez. De exemplu, mărfurile încărcate din Polonia călătoresc aproximativ 4 zile până la Marea Egee, înainte de a fi încărcate pe o navă, pentru a ajunge mai repede până la Canalul Suez. Anterior, pe uscat, camioanele și trenurile foloseau multe rute ocolitoare pentru a ajunge în Bulgaria. Și aici se confruntă cu o lipsă și mai mare de drumuri directe.
Construcția abia începe
Dintre toate proiectele, un rezultat vizibil deocamdată există doar pentru Autostrada „Marea Neagră”, dar numai pentru porțiunea dintre Burgas și Varna, adică jumătate din ceea ce este necesar. Potrivit datelor Agenției Rutiere din Bulgaria, proiectul tehnic ar trebui să fie gata până la sfârșitul acestui an, ceea ce înseamnă că, dacă există finanțare, construcția ar putea începe cel mai devreme în 2025. Licitația publică pentru elaborarea ideii de proiect a fost anunțată în urmă cu aproape 3 ani, dar versiunile finalizate nu au fost date publicității.
Potrivit celor care cunosc situația, ideea autostrăzii cu plecare de la podul Asparuh din Varna a fost abandonată. Punctul de plecare al Autostrăzii „Marea Neagră” va fi cu douăzeci de kilometri înainte de a se intra în Varna pe Autostrada „Hemus”, în apropierea micului sat Slâncevo, unde se va face o intersecție rutieră. Și nu se termină exact în cartierul Sarafovo, așa cum era prevăzut inițial, ci în satul Vetren, care se află la aproximativ 30 km de oraș, de-a lungul căruia va fi construit un nod rutier de legătură cu Autostrada „Tracia”.
