România riscă să deschidă porțile unor produse pe care nu are, în acest moment, capacitatea tehnică să le controleze. În plin proces de negociere și dispută politică la nivel european privind acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, trage un semnal de alarmă: lipsa laboratoarelor și a echipamentelor de testare ar putea lăsa autoritățile fără instrumente reale de verificare a pesticidelor și a produselor modificate genetic care ar putea ajunge pe piața românească. Oficialul susține că România nu poate accepta un astfel de acord fără garanții solide și fără investiții rapide în infrastructura de control, avertizând că fermierii români ar fi primii afectați.
Discuțiile despre deschiderea piețelor și liberalizarea comerțului capătă, în România, o dimensiune sensibilă atunci când sunt puse în balanță siguranța alimentară, competitivitatea fermierilor și capacitatea statului de a controla ce intră în țară.
Într-o întâlnire cu agricultorii din județul Vrancea, ministrul Agriculturii a adus în prim-plan o vulnerabilitate majoră: infrastructura de testare din România nu este adaptată pentru a identifica substanțe utilizate în afara Uniunii Europene.
Mesajul său este unul ferm – fără dotări și reguli clare, acordul cu Mercosur devine un risc, nu o oportunitate.
Laboratoare calibrate pentru Europa, nu pentru Mercosur
Florin Barbu a explicat că actualele laboratoare din România pot identifica doar substanțele autorizate în legislația europeană, nu și pe cele utilizate în alte zone ale lumii.
În acest context, el a amintit demersurile făcute încă din vara anului trecut pentru obținerea de finanțări europene dedicate modernizării infrastructurii de testare.
„Încă din iulie 2025 am cerut la Comisia Europeană, împreună cu omologul meu francez, bani pentru fiecare stat privind dotarea cu laboratoare. Pentru că, în momentul de faţă, nu avem laboratoare şi kituri şi markeri necesari să identificăm pesticidele utilizate în Mercosur.
Noi, în momentul de faţă, dacă vrem să testăm anumite produse agroalimentare, toate aparatele noastre, toate laboratoarele noastre sunt calibrate pe substanţe care sunt trecute în regulamentele şi directivele UE.
Dacă vine un produs în care se utilizează pesticide din categoria 1 şi 2, iar România şi UE utilizează doar 3 şi 4, iar toate laboratoarele sunt calibrate pe 3 şi 4. Nu avem markeri pentru celelalte categorii, pentru că nu se folosesc la nivelul Uniunii Europene”, a declarat Florin Barbu, potrivit Agerpres.
Mesajul transmis fermierilor a fost că, în lipsa unor investiții rapide, autoritățile nu pot garanta un control real al produselor importate din afara spațiului comunitar.
Standardele de bunăstare, o povară pentru fermierii locali
Ministrul a insistat asupra diferențelor majore dintre regulile aplicate în România și cele din statele din afara Uniunii Europene, mai ales în sectorul zootehnic.
Potrivit acestuia, fermierii români respectă condiții stricte privind utilizarea substanțelor și bunăstarea animalelor, reguli care cresc costurile de producție.
“În România nu se utilizează hormoni şi anumite medicamente pentru creşterea puiului şi a vacii de carne. De aceea, am cerut Comisiei Europene doi ani de tranziţie şi banii necesari pentru a dota aceste laboratoare, astfel încât să ne protejăm, pe de o parte, de condiţionalităţile de mediu şi, pe de altă parte, de bunăstarea animalelor.
Pe noi ne-au terminat la bunăstare la animale. Avem nişte condiţii la creşterea puiului şi a porcului, am ajuns la porc la un metru pătrat pentru fiecare porc. Ei lucrurile astea nu le au la nivelul Mercosur”, a spus ministrul.
În viziunea sa, fără o perioadă de adaptare și fără sprijin financiar, fermierii români ar intra într-o competiție inegală.
Refuzul memorandumului și miza juridică europeană
Poziția rezervată a României s-a reflectat și în decizia de a nu susține memorandumurile propuse în acest dosar. Barbu a arătat că solicitările României nu au fost luate în considerare, însă speră într-o soluție juridică care să ofere timp pentru pregătiri.
„Toate aceste condiţii pe care le-am cerut şi când nu am semnat memorandumul nu au fost luate în calcul. Dar cred că săptămâna viitoare, miercuri, acest Mercosur va fi dus către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, timp de doi ani, până se pronunţă CJUE, să ne luăm aceste măsuri şi garanţii pentru fermieri”, a declarat Barbu.
Această perioadă ar putea fi folosită pentru investiții și pentru clarificarea regulilor de import.
Licențierea importurilor, un posibil filtru de protecție
Ministrul susține introducerea unui sistem de licențiere, similar celui aplicat în cazul importurilor din Ucraina. Ideea este ca fiecare stat să decidă individual ce și cât importă, fără ca produsele să circule liber pe piața comunitară.
„Am solicitat ca aceste companii să nu fie aprobate de către Comisia Europeană şi fiecare stat să licenţieze acelaşi model pe care noi l-am aprobat pe cazul Ucraina, care a fost o reuşită şi l-au luat şi celelalte stare ca şi model de licenţiere.
Pentru că, dacă o ţară care a votat Mercosur, cum este Germania, vrea să importe din zonă de Mercosur, să nu se mai facă comerţ comunitar cu acele produse. Dacă ai nevoie de acele produse, ţi le consumi pe teritoriul ţării tale.
(…) Mercosur nu reprezintă nimic decât nişte interese ale unor grupuri economice prin care vor să aducă în ţări cum este şi România, care este la un nivel foarte mare în UE din trei puncte de vedere: în sectorul zootehnic - la carne de pui, România este lider la nivelul Uniunii Europene -, în sectorul de ouă, România, la fel, este lider, în sectorul de vacă de carne avem cel mai mare efectiv de reproducţie din EU.
Iar în ultimii doi ani şi jumătate, România este pe primul loc la exportul de cereale. Toate aceste lucruri pot afecta pe de o parte economia România, iar pe de altă parte, pe dumneavoastră, ca fermieri” a afirmat Florin Barbu.
Competitivitatea, punctul vulnerabil
Diferențele de climă, tehnologie și costuri fac ca producătorii români să pornească cu un handicap major în fața concurenței din statele Mercosur.
„Nu poţi să te baţi la producţia de cereale cu ţări din Mercosur, unde au 2.800 de litri pe metru pătrat precipitaţii anuale şi utilizează porumb modificat genetic, cu producţii de 22-23 de tone/hectar.
Noi avem cheltuieli foarte mari ca să ajungem la 12-14 tone la hectar, iar 30-35% din cheltuieli reprezintă energia şi apa. Nu putem să fim competitivi. De aceea trebuie să ne protejăm fermierii români”, a concluzionat ministrul Agriculturii.
Comentează