Premium
Greşelile mari în politica economică te pun cu spatele la zid, iar marea provocare pentru cei care guvernează o ţară este de a limita stricăciunile, a afirmat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
"Pornim de la ceea ce, pe bună dreptate, au remarcat şi agenţiile de rating, două dintre ele care au făcut evaluări privind situaţia economică din România, şi anume că şocurile externe de fapt perturbă foarte mult. Deci, trebui să înţelegem acest lucru. Nu problemele interne în momentul de faţă sunt cele care dau sau pot da peste cap o economie naţională, ci şocurile externe. Situaţia de acum este fără precedent după Al Doilea Război Mondial (...) Multă lume nu înţelege cât de mult şochează economiile această creştere a preţului relativ la energie. Aşa ceva nu s-a întâmplat nici acum câteva decenii când economia americană a fost supusă acelui şoc al multiplicării preţului la ţiţei. Ai pandemia care nu s-a terminat, are în continuare sechele, ai deglobalizare, rupere de lanţuri de aprovizionare, geopolitica. Se sparge sistemul global economic. Ai perspectiva stagflaţiei, pieţe financiare foarte nervoase. Greşelile mari în politica economică te pun cu spatele la zid. Economiile sunt zguduite practic şi marea provocare pentru politica economică, pentru cei care guvernează o ţară, este de a limita stricăciunile", a explicat Dăianu, relatează AGERPRES.
În viziunea economistului, creşterea economică nu este resimţită de către cetăţeni din cauza "schimbării dramatice în preţul relativ al energiei".
"Este legitimă întrebare dacă avem creştere economică, de ce nu simt cetăţenii? N-au cum să simtă cetăţenii creşterea economică, pentru că vorbeam despre schimbarea dramatică în preţul relativ al energiei. Sunt puţini care câştigă. Are loc un transfer de venituri către producătorii de energie şi alţi câştigători, şi cei mai mulţi pierd. De aceea nu se simte această creştere economică. Incertitudinile sunt extreme şi operăm, de pildă, în evaluările care se fac, modelele care sunt folosite de băncile centrale, de Ministerul de Finanţe cu câteva variabile extrem de incerte (...) Tensiunea este foarte mare pe pieţele financiare şi sunt riscurile sistemice în ceea ce priveşte sectorul bancar-umbră. De aici vor veni necazurile mari, pentru că în momentul în care băncile centrale întăresc politicile monetare, aceste rate crescute şi pieţele financiare mai strânse pot să.... cum se zice "Atunci când apa se retrage se vede cine e în pielea goală". Avem multe firme de tip zombie sau firme care aveau mari probleme de finanţare şi care acum vor avea probleme şi mai mari de finanţare şi pot să intre în stare de insolvenţă. Iar criza energetică va dura, pentru că această suire masivă a preţului relativ a energiei face ca tensiunile în economii să rămână. Nu poţi să-i salvezi pe toţi, n-ai o baghetă magică să te întorci cu 3-4 ani în urmă. Eu nu văd cum se poate aşa ceva, pentru că vorbim de o criză a costului vieţii. Nu este o criză care poate să fie rezolvată în şase luni, nici măcar în doi ani. Este un sindrom al economiilor de război, deşi la noi nu zboară rachete, nu zboară bombe", a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.
Acesta consideră "o prostie" ideea vehiculată în spaţiul public, potrivit căreia inflaţia foarte ridicată este cauzată de excesul de cerere.
"Se vede prin inflaţia foarte ridicată, se vede prin costul utilităţilor, se vede în aversiunea faţă de risc manifestată de mediul de afaceri. Ar trebuie demontat un mit, cum că inflaţia este cauzată de excesul de cerere. După mine, asta este absolut o prostie. Excesul de cerere se vede poate în Statele Unite, în Europa mult mai puţin. Ce s-a întâmplat? În pandemie a fost distrusă oferta, producţia a fost distrusă. Deci, repararea lanţurilor de aprovizionare şi de producţie nu se poate face peste noapte. Ai avut şi criza energetică şi de aici criza energetică înseamnă şocul brutal al creşterii preţului la energie. De aici inflaţie, iar costul energiei este costul tuturor costurilor. Fără energie nu poţi să trăieşti decât dacă te întorci în peşteră şi n-ai căldură şi n-ai nimic şi iei mâncare din pădure. De aceea este foarte greu. Şi în Europa va fi foarte greu şi nu se rezolvă în această iarnă şi trebuie să ne adaptăm. Trebuie să strângem cureaua, însă nici cureaua nu poate fi strânsă la fel de cetăţeni, de gospodării şi de firme", a spus Daniel Dăianu.
Reprezentanţi ai autorităţilor şi mediului de afaceri participă, marţi, la evenimentul cu tema "Bugetul şi fiscalitatea 2023: la ce să se aştepte economia", în cadrul seriei de conferinţe CursdeGuvernare (CDG).
