DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Avertisment pentru Merkel: Germania are nevoie să-şi regândească politicile

merkel

stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme din presa zilei, punând accentul pe un articol din Ziarul Financiar referitor la îngrijorările existente în Germania pe tema perspectivelor economice ale țării.

Ziarul Financiar:

Un sondaj DIW relevă că numai 15% din alegători sunt preocupaţi de perspec­ti­ve­le economice, în timp ce numai 7% se tem că şi-ar putea pierde locul de muncă.
Cancelarul german Angela Merkel va câştiga probabil un al pa­tru­lea mandat după alegerile de duminică, însă liderii de business şi experţii o avertizează deja că Germania are nevoie să-şi regândească politicile pen­tru a rămâne cea mai mare economie a Europei.
Specialiştii atrag atenţia că econo­mia germană se confruntă cu probleme structurale grave, printre care o socie­tate în curs de îmbă­trânire şi o piaţă a mun­cii încă prea rigidă.
Deo­­camdată însă al doilea Wirts­hafts­­wunder (miracol economic) al ţării îi va aduce aproape si­gur cance­la­rului Ange­la Merkel un alt mandat, potrivit Politico.
De la ultima victorie a lui Merkel în 2013, economia germană a mers din bine în mai bine, fiind în capul listei economiilor cu cel mai alert ritm de creştere din lume în 2016. Banca centrală a ţării anticipează că rata de creştere din acest an ar putea fi chiar mai puternică decât cea de 1,9% înregistrată anul trecut.
Între timp, şomajul a atins un minim post-reunificare de 5,7% în mai, determinând-o pe Merkel să promită ocu­parea completă a forţei de muncă până în 2025, un obiectiv care nu este în între­gime nerealizabil, potrivit institu­tului Ifo. Astfel, nu e de mirare că proble­me­le economice nu-i preocupă prea mult pe alegătorii germani. Un sondaj DIW relevă că numai 15% din alegători sunt preocupaţi de perspec­ti­ve­le economice, în timp ce numai 7% se tem că şi-ar putea pierde locul de muncă.
Însă numărul alegătorilor dezamăgiţi ar putea creşte puternic dacă noul guvern german va da dovadă de lipsă de vigilenţă în ceea ce priveşte politicile de încurajare a creşterii economice. (Mai multe detalii AICI

Adevarul:

Scrutinul din 24 septembrie este cel de-al optulea de la reunificarea Republicii Federale încoace. Se ştie deja cine va câştiga. Creştin-democraţii (CDU/CSU) au un avans considerabil - peste 15% - în faţa social-democraţilor (SPD). După ce nemţii vor merge la urne, vom avea şi răspunsurile la alte patru întrebări importante:
Prima este legată de scorul CDU/CSU. Situată constant în sondaje în jurul cotei de 40%, familia de centru-dreapta ar putea oare atinge scorul de la alegerile anterioare, şi anume 41,5%? Într-adevăr, dacă pare imposibil ca Angela Merkel să câştige majoritatea absolută, e important pentru ea să nu obţină mai puţin decât în 2013. Cu atât mai mult cu cât principalul competitor e chiar partenerul din „marea coaliţie“ aflată la putere la Berlin pentru a treia oară, după guvernul Kurt-Georg Kisinger din 1966-1969 şi primul guvern Merkel din 2005-2009. Acuzaţiile din campanie lansate de candidatul SPD la postul de cancelar - indiferent că era vorba despre salarii, despre politica porţilor deschise pentru imigranţi sau despre industria auto germană - nu au fost credibile, tocmai fiindcă şi social-democraţii au fost parte a deciziei în ultimii patru ani.
A doua întrebare este dacă CDU/CSU şi SPD vor mai alcătui o „mare coaliţie“. În principiu, ambele tabere au afirmat că preferă o altă soluţie. Dat fiind scorul lor modest, pentru social-democraţi, alternativa ar presupune o coaliţie cu mult mai mulţi parteneri. Creştin-democraţii ar putea reveni la o guvernare cu liberalii (aşa cum au avut în 2009-2013) sau ar putea decide să colaboreze la nivel federal – cum fac deja în unele landuri precum Baden Württemberg, Hesse ori Schleswig Holstein – cu ecologiştii. Mai stabilă ar fi, desigur, o formulă inedită, aşa-numita „coaliţie jamaicană“, alcătuită din albaştri (CDU/CSU), galbeni (liberali) şi verzi (ecologişti), formulă despre care se vorbeşte tot mai mult. Totul depinde, în mod evident, de scorurile fiecărui actor. În sondaje, liberalii, verzii, stânga radicală din Die Linke şi dreapta radicală din Alternative für Deutschland au peste 5%, aşa că e posibil să avem în Bundestag şase partide. (Mai multe detalii AICI)

Romania Libera:

La 1 iunie 2016, curentul electric s-a întrerupt complet în nordul județelor Argeș și Vâlcea. Au rămas fără energie toate fabricile din zonă, traficul în Râmnicu Vâlcea a fost dat peste cap, zeci de mii de oameni au rămas în întuneric. O banală furtună răsturnase stâlpii de înaltă tensiune, cu tot cu fundație. Din 1977 nu se mai întâmplase așa ceva.
Pe 8 noiembrie 2016, a rămas fără curent întregul județ Tulcea. În aceeași zi, un scurtcircuit în rețeaua Transelectrica a dus la întreruperea Reactorului 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Ultima furtună, din nord-vestul Transilvaniei, a lăsat fără curent 500.000 de oameni. Doar în Maramureș, o furtună care a durat aproape o jumătate de oră a dărâmat cinci stâlpi de înaltă ten­siune.
Ce se întâmplă acum la Transelectrica nu este doar vina guvernării PSD, e rezultatul multor ani de administrare coruptă – printre altele, firmele lui Ghiță au stors de la această companie câteva milioane de euro – și incompetentă. Dar guvernarea PSD a făcut un pas înainte și, pe lângă plantarea la conducerea companiei a clienților de partid, a trecut la confiscarea banilor pe care Transelectrica și alte companii energetice îi aveau în conturi, inclusiv pentru investiții. În 2012, necesarul de investiții pentru modernizarea infrastructurii de transport era estimat, de către Transelectrica, la 500 milioane de euro. (Mai multe detalii AICI)

contributors.ro:

Este surprinzător să constați că un Ministru al Educației care ar fi fost cândva și cadru didactic nu înțelege mai nimic din natura actului educațional. Înțelege, însă, că trebuie găsit de urgență un țap ispășitor pentru starea nesatisfăcătoare a sistemului de învățământ – de preferință, un țap ispășitor din afara sistemului. Și l-a găsit: editorii și autorii de carte școlară. Sacrificarea țapului ispășitor e o tactică ce funcționează cu brio de vreo câteva mii de ani. Și continuă să funcționeze cu succes și în zilele noastre.
Ministerul Educației a pornit, cu susținerea Guvernului, o campanie împotriva manualelor multiple (botezate nefericit ”alternative”), urmată de o șarjă la baionetă asupra auxiliarelor școlare (inclusiv amenințări disciplinare adresate profesorilor care ar cuteza să le folosească la clasă).
Se pare că guvernanții – și, din păcate, mulți dintre conaționalii lor, beneficiari ai educației și chiar profesioniști în domeniu – nu știu CE ESTE un manual, respectiv CE SUNT auxiliarele școlare.
Manualul reprezintă, în școală, o resursă educațională majoră.
Încep cu sfârșitul: de ce ”majoră”? Pentru că, pe de o parte, el constituie (încă) cel mai important instrument didactic la o anumită materie la un anumit an de studii pentru un anumit profil. Și pentru că, pe de altă parte, este o resursă ale cărei costuri sunt suportate, cel puțin în învățământul obligatoriu, de către stat – în ideea asigurării unui minim de echitate în ce privește șansele accesului la educație. (Mai multe detalii AICI)

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.