Premium
Parlamentarii au adoptat, în Camera Deputaților, un amendament prin care vor forța OMV să plătească contribuția de solidaritate. Astfel, strict în baza situațiilor financiare din anul precedent, companiile care nu au obținut minimum 75% din cifra de afaceri din activități vizate de contribuția de solidaritate să fie obligate să plătească contribuția. Amendamentul a fost votat cu 178 de voturi ”pentru”, 71 de ”abțineri” și 3 voturi au fost ”prezent nu votez”. Parlamentarii de la AUR și USR s-au abținut de la vot. Amendamente adăugate în lege vizează chiar gigantul Petrom, așa cum „a tradus” amendamentul avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș, contactat de jurnaliștii de la Gândul. Avocatul afirmă cu tărie că, prin acest amendament, Parlamentul încalcă legea fundamentală, implicit regulile statului de drept.
„Este evident că acest amendament a fost făcut cu scopul de a prinde Petrom în obiectul de aplicare a contribuției de solidaritate, deci e făcută pentru Petrom. Mă rog, nu moare nimeni de grija unei mari companii precum Petrom, dar cred că trebuie să înțelegem că dacă astăzi este posibil ca Parlamentul să dea o lege prin care să suprataxeze, cu efect retroactiv, o companie din piață, mâine se poate întâmpla pentru orice altă companie din piață”, susține avocatul pentru sursa citată. „Din momentul ăsta, practic, noi nu prea mai putem să vorbim de stat de drept în România, pentru că Parlamentul a încălcat Constituția. Să nu uităm că în legea fundamentală, legea legilor, avem o prevedere care spune cât de poate de clar că legile pot prevedea doar pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile. Or, în momentul în care tu schimbi, în 2023 – nu comentez tehnica – modul de calcul al cifrei de afaceri din 2022, mie mi se pare că este cât se poate de evident că Parlamentul, cu bună-știință, a încălcat Constituția”, a precizat Gabriel Biriș
Specialistul susține și că Legislativul încalcă legea prin faptul că adaugă la regulamentul european, adus în legilslația românească prin OUG 186/2022. „Deci încalcă obligațiile asumate de România prin Tratatul de aderare”, a spus Gabriel Biriș. „Ei (oficialii români – n.r.) s-au dus la Comisie și au întrebat cum se aplică, dacă e de strictă interpretare sau mai pot adăuga și li s-a spus: «Nu». Cu toate astea, au modificat-o, cu efect retroactiv. Deci, din momentul acesta, nu mai trebuie să vorbim de stat de drept în România. Nu se mai poate. Exclus”, a comentat avocatul.
Gabriel Biriș apriciază că, dincolo de reacția Comisiei Europene, în cazul în care compania decide să apeleze la instanță pentru a contesta această prevedere – când ar deveni oficială -, are toate șansele să câștige împotriva statului român. „Probabil că va reacționa compania, va da în judecată. Ne întrebăm care este miza, pentru că este evident pentru oricine dintre cei care au luat decizia că, dacă va merge în instanță – presupunând că mai avem instanțe , va câștiga. Și pe constituționalitate, și pe adăugare la regulament. În mod sigur, dacă întrebi Curtea Europeană de Justiție dacă era permisă această adăugare, îți va spune că nu era permisă, și atunci te întrebi de ce au făcut-o”, spune avocatul.
Avocatul este de părere că s-a ajuns aici pentru că este vorba de bani, de o taxă de aproape un miliard de euro estimată de stat să fie încasată de la toate companiile cu activități în cele cinci sectoare cuprinse în regulament.
„Te întrebi de ce o fac.Practic, pe de o parte, pentru bani, că ei deja i-au cheltuit, că îi bugetaseră, să nu uităm. Și socoteala e simplă; le luăm banii acum, iar peste patru, cinci ani când câștigă, îi dăm înapoi, noi sau alții care vin înapoi, nu va fi vina noastră: «Uite, noi am vrut să le luăm banii, dar nu ne-a lăsat instanța»”, a spus Gabriel Biriș, pentru Gândul.
Avocatul mai punctează o chestiune pe care o consideră „cel puțin ciudată”, și anume apropierea momentul în care ar urma să se anunțe oficial decizia finală de invesire în exploatarea gazelor din Marea Neagră. „În ultimii ani, de fiecare dată când România era aproape de exploatarea gazelor din Marea Neagră, statul nostru a venit cu o lege, cu ceva ca să blocheze deciziile. Deci rezolvă probema gazului din Marea Neagră: va rămâne pe fundul Mării Negre. Cine câștigă? Nu știu, că tot vorbim de influența rușilor în România. Cred că e rolul nostru să atragem atenția, dumneavoastră ca presă, eu, ca cetățean implicat. Nu poți să taci și să nu spui lucrurile astea, că îți trădezi țara și principiile”, a mai spus Gabriel Biriș, pentru Gândul.
De ce nu vor să plătească Taxa de solidaritate cei de la OMV Petrom
Toate calculele făcute au dus la concluzia că cifra de afaceri a OMV Petrom în sectoarele prevăzute de Ordonanţa 186/2022 pentru plata contribuţiei de solidaritate este sub 75% şi astfel nu datorează această taxă, dar, dacă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ajunge la altă concluzie, bineînţeles că o va plăti, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Alina Popa, directorul financiar al companiei.
"O să explic puţin tot contextul, ca să fie mai clar. Ordonanţa de Urgenţă 186/2022 care a pus în aplicare Regulamentul european 1854/2022 stabileşte ca fiind în scopul contribuţiei de solidaritate contribuabilii care au cel puţin 75% în sectoarele de activitate de ţiţei, de gaze naturale, cărbune şi rafinării, precizând codurile CAEN care se referă la aceste activităţi. OMV Petrom are activităţi şi în alte sectoare, activităţi care au alte coduri CAEN, respectiv în special activităţi în zona de comercializare produse petroliere, gaze naturale şi electricitate, dar şi producţie de electricitate. De aceea, în baza Ordonanţei 186 şi a Regulamentului european, făcând toate calculele, am concluzionat că avem o cifră de afaceri în sectoarele respective sub 75%. Astfel, nu datorăm această taxă. În situaţia în care, din motive pe care nu le putem vedea la acest moment, ANAF ar ajunge la o altă concluzie, bineînţeles că vom plăti, aşa cum plătim întotdeauna toate taxele, contribuţiile acolo unde suntem obligaţi şi trebuie să le plătim", a explicat Popa, potrivit Agerpres.
Aceasta a subliniat că, fiind cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României, OMV Petrom este în permanenţă în controale fiscale de la ANAF şi pune la dispoziţie toate informaţiile financiare de care dispune.
"Pot să confirm faptul că am avut un control de la ANAF la începutul acestui an, care a verificat în detaliu cifra de afaceri şi structura cifrei de afaceri a societăţii OMV Petrom SA. Nu avem concluziile acestui raport. Nu avem un proces verbal de control, însă suntem foarte transparenţi şi putem pune la dispoziţie în continuare şi vom pune la dispoziţie în continuare toate cifrele financiare ale societăţii organelor de inspecţie fiscală", a subliniat directorul financiar.
Ea a menţionat că la consultările care au avut loc în octombrie-noiembrie 2022, în cadrul asociaţiilor din care face parte, OMV Petrom şi-a prezentat punctul de vedere în ceea ce priveşte Regulamentul european, cerând să fie luate în calcul toate impozitele suplimentare şi taxele în cazul în care se va decide introducerea contribuţiei de solidaritate.
"În cadrul asociaţiilor din care facem parte am participat la consultări de principiu asupra Regulamentului, în octombrie-noiembrie. Au fost discuţii generale în care am prezentat punctul nostru de vedere şi faptul că în România există deja un nivel foarte ridicat al suprataxării, inclusiv contribuţii noi introduse în anul 2022 semnificative şi toate aceste impozite suplimentare şi contribuţii trebuie luate în calcul în situaţia în care România va decide să introducă o astfel de contribuţie de solidaritate. Acesta a fost punctul nostru de vedere prezentat în cadrul asociaţiilor, atât în discuţie, cât şi în scris. Nu am avut consultări. În data de 28 decembrie, în partea a doua a zilei am văzut proiectul de Ordonanţă de Urgenţă şi nu am participat la consultări asupra acestuia. A fost aprobat în Guvern a doua zi, pe 29 decembrie", a precizat Alina Popa.
Referitor la consultările cu Comisia Europeană în privinţa acestei taxe, ea a afirmat că boardul OMV Petrom nu se pronunţă, fiind "atribuţia Ministerului de Finanţe", dar compania va fi transparentă şi va pune la dispoziţie toate cifrele necesare pentru o concluzie corectă.
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a anunţat pe 18 ianuarie că a solicitat Comisiei Europene clarificări în privinţa Regulamentului european transpus în legislaţia naţională prin ordonanţa de urgenţă pe energie, pentru introducerea contribuţiei de solidaritate, adăugând că "toată lumea va plăti solidar costul crescut al vieţii".
