Cilia Flores, capturată sâmbătă împreună cu partenerul ei, Nicolas Maduro, în timpul unui atac american asupra Venezuelei, a devenit Prima Doamnă a ţării în 2013 şi "prima combatantă a patriei", aşa cum a numit-o liderul venezuelean pe această tenace avocată în vârstă de 69 de ani, o figură cheie a regimului, informează EFE.
Cilia Flores, Prima Doamnă și „prima combatantă a patriei”
La sfârşitul anului 2025, ca urmare a escaladării tensiunilor dintre SUA şi Venezuela cu privire la desfăşurarea militară în Caraibe, foarte aproape de coasta venezueleană, Maduro a numit o echipă de lideri chavişti (adepţi ai liniei politice a fostului preşedintele venezuelean Hugo Chavez - n.r.) pentru a crea un nou birou politic pentru Partidul Socialist Unit din Venezuela (PSUV), printre care s-a numărat şi Cilia Flores, potrivit Agerpres.
Trei decenii în mișcarea bolivariană și alături de Hugo Chavez
Noua Primă Doamnă, născută în statul Cojedes (centrul Venezuelei) în 1956, este angajată în procesul bolivarian de mai bine de trei decenii, de când s-a alăturat, alături de Maduro, mişcării care a dat naştere chavismului, MBR-200.
Sprijinul ei neclintit pentru Hugo Chavez s-a consolidat în 1992, când s-a alăturat echipei de avocaţi care l-au apărat pe acesta după tentativa eşuată de lovitură de stat pe care a condus-o în februarie a acelui an împotriva lui Carlos Andres Perez, obţinând în cele din urmă graţierea acestuia din partea preşedintelui Rafael Caldera în 1994.
Cum l-a cunoscut pe Nicolas Maduro
În timpul vizitelor sale la închisoare l-a întâlnit pe Maduro, cu zece ani mai tânăr decât ea şi care de atunci i-a devenit partener. Cei doi nu s-au căsătorit şi nu au avut copii, dar au o viaţă împreună, alături de cei trei copii ai ei din prima căsătorie cu congresmanul Walter Gavidia, precum şi de fiul lui Maduro.
Licenţiată în drept a Universităţii Santa Maria din Caracas, Flores a fondat în 1993 Cercul Bolivarian pentru Drepturile Omului şi s-a alăturat Mişcării Bolivariene MBR-200, fondată de Hugo Chavez.
Ulterior, în 1997, a participat la fondarea Mişcării a Cincea Republică (MVR), iar după dizolvarea acesteia în 2007, s-a alăturat PSUV.
O carieră politică marcată de funcții de top și controverse
În 2000, când Chavez era deja preşedinte al Venezuelei, Flores a fost aleasă în Adunarea Naţională şi realeasă în 2005.
În august 2006, după ce Nicolas Maduro a părăsit Adunarea Naţională, a fost aleasă preşedintă a Camerei Reprezentanţilor, devenind prima femeie venezueleană care a ocupat această funcţie, pe care a deţinut-o până în 2011.
Mandatul său de preşedintă a Adunării Naţionale a fost marcat de mai multe controverse, inclusiv una legată de decizia de a interzice accesul presei în hemiciclu.
Flores a fost acuzată şi de nepotism de către sindicate, care au susţinut că a influenţat angajarea a până la 40 de persoane, inclusiv numeroşi membri ai familiei sale.
În februarie 2012, preşedintele Hugo Chavez a numit-o Procuror General al Republicii.
După moartea lui Chavez, numirea lui Maduro ca preşedinte la 19 aprilie 2013 a făcut-o Primă Doamnă sau, în termeni chavişti, "Prima Combatantă a Republicii Bolivariene Venezuela".
În 2015, a fost realeasă în Adunarea Naţională, unde chavismul s-a aflat în minoritate pentru prima dată în 15 ani. Iar la alegerile din 30 august 2017, a fost aleasă în Adunarea Naţională Constituantă.
Legături cu traficul de droguri și sancțiuni internaționale
Cilia Flores este acuzată de Statele Unite că are legături cu traficul de droguri.
Mai mult, în 2015, doi dintre nepoţii săi au fost arestaţi în Haiti de agenţi sub acoperire ai DEA, Administraţia Americană de Control al Drogurilor, şi transferaţi la New York, unde în 2017 au fost condamnaţi la 18 ani de închisoare pentru tentativă de introducere ilegală a 800 de kilograme de cocaină în Statele Unite.
În 2018, Statele Unite au impus sancţiuni economice lui Flores şi altor oficiali de rang înalt din administraţia Maduro, precum Diosdado Cabello, pentru a exercita presiuni asupra preşedintelui Venezuelei.
Comentează