Liderul suprem iranian Ali Khamenei a declarat luni că nu vor exista nici război şi nici negocieri cu Statele Unite şi că problemele ţării sale sunt mai degrabă rezultatul unei proaste gestionări din partea Guvernului decât cauzate de reimpunerea sancţiunilor, relatează AFP, preluată de news.ro.
Declaraţiile ayatollahului Khamenei sporesc presiunea asupra preşedintelui moderat Hassan Rohani, care întâmpină dificultăţi în a răspunde prăbuşirii monedei naţionale, rialul, şi recentelor manifestaţii contra inflaţiei şi corupţiei.
Ele par totodată să îndepărteze orice speranţă de dialog cu Washingtonul, după retragerea unilaterală a preşedintelui american Donald Trump din acordul în dosarul nuclear iranian încheiat în 2015, urmat de reimpunerea săptămâna trecută a unor sancţiuni americane.
”Conducători americani vorbesc despre noi cu cinism de ceva vreme. În afară de sancţiuni, ei vorbesc despre război şi negocieri”, a declarat liderul suprem iranian pe contul său de Twitter, în engleză.
”Daţi-mi voie să spun despre acest lucru câteva cuvinte poporului. NU VOR EXISTA RĂZBOI NICI NEGOCIERI CU STATELE UNITE”
În acelaşi moment, ministrul Apărării Amir Hatami a dezvăluit o rachetă cu rază scurtă de acţiune de nouă generaţie şi a promis să consolideze capacităţile balistice ale Iranului.
Radioteleviziunea de stat IRIB a anunţat că noua versiune de rachetă de tip Fateh Mobin a ”trecut cu bine testele” şi că este capabilă să atingă ţinte la sol şi pe mare.
Sancţiunile americane nu sunt, în opinia multor iranieni - nici măcar în cele mai înalte sfere ale establishmentului -, decât un factor agravant al unor probleme interve vechi.
”PROBLEME INTERNE”
”Problemele de subzistenţă (cu care se confruntă Iranul) astăzi nu vin din exterior, ele sunt interne”, a declarat ayatollahul Khamenei.
”Eu nu spun că sancţiunile nu au impact, ci că este vorba în principal despre modul cum le înfruntăm”, a subliniat el.
Aceste declaraţii reprezintă un ecou al unor critici care l-au vizat deja pe preşedintele iranian Rohani, din partea Gardienilor Revoluţiei, puternica armată de elită a Republicii islamice.
Ales într-un prim mandat în 2013, preşedintele Rohani a fost principalul motor, de partea iraniană, al acordului internaţional în dosarul nuclear încheiat la Viena în 2015 între Teheran şi Grupul 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania).
Prin acest acord, Iranul şi-a limitat în mod considerabil programul nuclear, în schimbul ridicării unei părţi a sancţiunilor internaţionale care-i asfixiau economia. Potrivit ultimului raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), Teheranul şi-a respectat angajamentele, iar în afară de Statele Unite celelalte părţi au rămas în acord.
Rohani a fost reales într-un mandat de patru ani în mai 2017, cu susţinerea reformatorilor.
De la prima sa alegere, el nu a încetat să fie vizat de atacuri ale ultraconservatorilor, care au văzut în denunţarea Acordului de la Viena de către Statele Unite proba a posteriori a temeiniciei neîncrederii lor faţă de Occident.
După mişcarea de contestare care a izbucnit în faţa dificultăţilor economice, adversarii săi i-au reproşat lui Rohani că a abandonat straturile sociale cele mai puţin favorizate.
”ÎNDEPLINIREA ATRIBUŢIILOR”
Economia iraniană se confruntă cu dificultăţi de mult timp - este afectată de un nivel al şomajului ridicat şi de o inflaţie clară. Iar rialul s-a depreciat pe măsură ce s-a apropiat primul val de sancţiuni, care a intrat în vigoare pe 7 august.
Comandantul Gardienilor Revoluţiei, Ali Jafari, i-a cerut în urmă cu două săptămâni lui Rohani să angajeze ”acţiuni revoluţionare în vederea controlării preţurilor şi împiedicării enormei creşteri a preţului devizelor străine şi aurului”, într-o scrisoare deschisă publicată de către agenţia de presă Tasnim, apropiată conservatorilor.
Însă ayatollahul Khamenei i-a criticat pe cei care au îndemnat la plecarea de la putere a preşedintelui Ohani, afirmând că ”ei au făcut jocul inamicului”.
”Guvernul trebuie să rămână pe loc şi să-şi îndeplinească viguros atribuţiile în vederea soluţionării problemelor”, a insistat el.
În cadrul acestei strategii, autorităţile au lansat o campanie contra corupţiei, pe care liderul suprem a catalogat-o drept o ”hidră cu şapte capete”.
Puterea judiciară a anunţat duminică arestarea a 67 de persoane suspectate de corupţie şi a interzis unui număr de 100 de funcţionari să părăsească teritoriul ţării. Liderul suprem a autorizat înfiinţarea unor tribunale revoluţionare care să judece cât mai rapid suspecţii de infracţiuni economice.
Însă o nouă salvă de sancţiuni vizând sectorul hidrobarburilor, în noiembrie, urmează să menţină presiunea asupra Teheranului. Analişti estimează că vânzările de ţiţei brut iranian ar putea să scadă cu 700.000 de barili pe zi faţă de nivelul actual, de 2,3 miliarde de barili pe zi.
Agenţia oficială de presă Irna a anunţat luni că Iranul le vinde clienţilor săi asiatici hidrocarburi cu un preţ redus, în speranţa să-şi menţină vânzările.
Comentează