Premium
Azerbaidjanul a acuzat miercuri Armenia că a ucis 21 de civili în tiruri cu rachete care au vizat regiunea Barda, un oraş azer apropiat de frontul din Nagorno-Karabah, dar Erevanul a dezminţit imediat aceste informaţii, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Un jurnalist al AFP prezent la Barda a putut vedea magazine şi clădiri distruse, precum şi numeroase dărâmături, în timp ce locuitorii din zonă se adunaseră pentru a evalua pagubele. Mai multe maşini fuseseră carbonizate şi în apropiere se afla o baltă de sânge.
Erevanul a dezminţit imediat că ar fi comis acest atac - al doilea în două zile în care au murit civili în regiunea Barda -, acuzând pe de altă parte forţele azere că au bombardat zone locuite din Nagorno-Karabah.
Aceste două atacuri şi acuzaţiile reciproce intervin la două zile după eşecul unei încetări a focului semnate sub egida SUA, menită să intre în vigoare luni, dar încălcată aproape imediat.
Hikmet Hajiev, consilier al preşedintelui azer Ilham Aliev, a acuzat miercuri forţele armene că au tras cu rachete "Smerci" asupra Barda şi că au utilizat bombe cu fragmentare pentru "a provoca răni excesive în rândul civililor".
Citește și: Traian Berbeceanu: ‘Bucureștenii au înțeles și știu că măsurile sunt în sprijinul lor și sunt respectate’
Potrivit biroului procurorului general azer, această lovitură a vizat un cartier comercial şi populat, provocând moartea a 21 de civli şi rănirea a cel puţin 70. Marţi, Baku a acuzat deja Armenia că este responsabilă de moartea a patru civili, printre care o fetiţă de doi ani, în urma unor tiruri asupra regiunii Barda. O a cincea persoană a murit miercuri în urma rănilor suferite, potrivit sursei citate.
Aceste pierderi sunt cele mai grave în rândul civililor în Azerbaidjan după moartea a 13 persoane în bombardamentele de la 17 octombrie asupra Gandja, al doilea oraş ca mărime din ţară.
Preşedintele Ilham Aliev a jurat să "răzbune" acest atac prin intermediul unor "represalii asupra câmpului bătăliei". El a dat asigurări, în paralel, pe Twitter, că armata sa a capturat 13 sate aflate până atunci sub control forţelor armene.
O purtătoare de cuvânt a Ministerului armean al Apărării, Şuşan Stepanian, a denunţat imediat acuzaţii "false şi nefondate". În ajun, Erevanul a dezminţit de asemenea "minciunile" celor de la Baku.
Armenia dă asigurări în schimb că forţele azere au bombardat oraşele Martuni şi Shusha, ucigând un civil şi rănind alţi doi.
Cele două tabere au informat despre continuarea luptelor pe mai multe sectoare ale frontului în această regiune muntoasă din Caucaz, ambele afirmând că deţin controlul asupra situaţiei.
De la reluarea pe 27 septembrie a luptelor în Nagorno-Karabah, forţele azere au recucerit teritorii pe care nu le controlau în anii 1990, după un război soldat cu 30.000 de morţi şi în urma căruia regiunea separatistă azeră a ajuns să fie populată aproape numai cu armeni.
Nagorno-Karabah, susţinută de Erevan, şi-a declarat independenţa la finalul războiului, în 1994, dar aceasta nu a fost recunoscută de comunitatea internaţională, nici chiar de Armenia.
Luni, autorităţile armene au recunoscut că au pierdut controlul asupra oraşului strategic Gubaldi, în sudul Nagorno-Karabah, iar forţele azere se apropie periculos de o rută vitală care leagă Armenia de regiunea secesionistă.
Potrivit bilanţurilor provizorii, aproape 1.120 de persoane, printre care circa o sută de civili, şi-au pierdut viaţa de la reluarea ostilităţilor. Preşedintele rus, a cărui ţară face de obicei oficiul de arbitru în regiune, a evocat un bilanţ care se apropie de 5.000 de morţi.
Azerbaidjanul a sesizat miercuri Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a cere "măsuri provizorii" împotriva Armeniei şi în special să o someze să pună capăt bombardamentelor asupra zonelor civile, potrivit CEDO.
Această cerere este efectuată în baza articolului 39 a regulamentului său de funcţionare, care îi permite să ia măsuri de urgenţă atunci când există un risc iminent de pagube ireparabile.
