La convorbirile avute la Baku cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, și-a exprimat speranța că "anul 2023 va fi unul de cotitură" în normalizarea legăturilor dintre Azerbaidjan și Armenia, cu contribuția Rusiei. Cu toate acestea situația este complicată de acțiunea intentată de Baku împotriva Erevanului la Curtea Internațională de Arbitraj, cerându-se despăgubiri pentru exploatarea ilegală a zăcămintelor, obiectivelor și resurselor energetice, distrugerea orașelor, a satelor și a infrastructurii din Nagorno-Karabah. Conform estimărilor preliminare, este vorba de 50 de miliarde de dolari, relatează Nezavisimaia Gazeta citată de rador.
Azerbaidjanul consideră ilegală exploatarea de către Armenia a resurselor hidroenergetice ale Karabahului și ale raioanelor pe care partea armeană le-a numit zonă - tampon. Astăzi Baku a restabilit controlul asupra acestor raioane și cere compensații pentru cei 30 de ani în decursul cărora a fost privat de accesul la ele.
Ministerul de externe al republicii a anunțat în ajunul vizitei șefului departamentului de politică externă al Rusiei, Serghei Lavrov, că "Azerbaidjanul a început procesul de arbitraj interstatal împotriva Armeniei în conformitate cu Tratatul Cartei Energetice". În înștiințarea de arbitraj trimisă Erevanului "partea azeră a cerut de la Armenia repararea prejudiciului și compensații financiare". Autoritățile de la Baku susțin că în perioada indicată Armenia a construit, de asemenea, cel puțin 37 de obiective hidroenergetice neautorizate suplimentare pe teritoriul Azerbaidjanului și a distrus infrastructura energetică existentă.
Șeful Clubului Politologilor "Caucazul de Sud", Ildar Velizade, a afirmat, pentru "Nezavisimaia Gazeta", că aceasta este reacția autorităților la cererea societății civile, care după 44 de zile de război a atras atenția asupra prejudiciului înregiastrat în acești ani.
"Prejudiciul material a fost cauzat atât ca urmare a distrugerii orașelor, satelor și infrastructurii, cât și din cauza exploatării ilegale a subsolului azer, a resurselor hidroenergetice etc. Acum Azerbaidjanul este obligat să reconstruiască ce a fost distrus. Țara care se face vinovată de provocarea prejudiciului trebuie să poarte responsabilitatea. În practica internațională sunt multe cazuri în care partea conflictului vinovată de ocupație și aducerea de prejudicii, a plătit reparații", susține expertul. Velizade a precizat că reparațiile au fost plătite pe baza acordurilor semnate, inclusiv a acordurilor de pace. "Azerbaidjanul nu are încă un tratat de pace cu Armenia, de aceea Erevanul consideră următoarele: nu există un acord, deci nu există motive pentru a plăti despăgubiri. Cu toate acestea pentru Baku aceasta este o chestiune de principiu, deoarece războiul s-a purtat pe teritoriul Azerbaidjanului, au fost distruse orașele și satele azere, iar subsolul azer a fost exploatat timp de 30 de ani. Pentru Baku este important ca vinovatul – iar acesta este, bineînțeles, Armenia – să poarte responsabilitatea financiară", este de părere Velizade. El a adăugat că acțiunea de pe drumul Lacinului constituie o reflecție asupra exploatării ilegale a subsolului azer. Conform estimărilor preliminare, este vorba despre 50 de miliarde de dolari. "Desigur, această sumă se poate schimba într-o direcție sau alta după ce dosarul intră pe rol, iar experții internaționali vor efectua o evaluare suplimentară a pagubelor", este de părere Velizade. După părerea sa, situația se va clarifica definitiv după ce se va stabili unde s-au dus banii din exploatarea minelor. Expertul a precizat că există dovezi că responsabil de situație este Erevanul și nu Stepanakertul.
Politologul armean Armen Hanbabian a spus că ceea ce se întâmplă era de așteptat. "Aproape imediat după războiul de 44 de zile din 2020, partea azeră a început să vorbească despre "compensații", a angajat o organizație internațională pentru a evalua daunele. Este clar că vorbim totodată despre sume foarte substanțiale. Dar până de curând, acest subiect nu a fost pus în discuție", a declarat Hanbabian pentru "Nezavisimaia Gazeta". După părerea sa, acțiunea autorităților de la Baku este răspunsul la recenta hotărâre a Curții de Arbitraj a ONU de la Haga din 24 febriarie, care a hotărât deblocarea neîntârziată a coridorului Lacin și în același timp a respins în unanimitate acțiunea azeră împotriva Armeniei cu cererea de a se proceda la o "deminare rapidă, sigură și eficientă a orașelor, satelor și a altor zone în care trebuie să se întoarcă cetățenii azeri".
După părerea lui Hanbabian, este posibil ca Baku să fi fost determinat să recurgă la acțiuni judecătorești de declarația membrilor, aflați la Erevan, ai Grupului de lucru al ONU pentru lupta împotriva activităților mercenare, declarație potrivit căreia structura lor a confirmat faptul că în războiul din Nagornîi Karabah au fost trimiși mercenari din Turcia și Azerbaidjan, iar acești oameni au fost recrutați în puncte fierbinți, iar acest lucru le-a permis să evite pedeapsa legală.
«Bineînțeles, partea azeră nu va sta cu mâinile în sân. Erevanul și Stepanakertul au, de asemenea, la dispoziție atuuri seriose. Este vorba de distrugerea infrastructurii civile, a unor obiective religioase, a cimitirelor, de folosirea masivă a armelor neconvenționale împotriva populației civile și a militarilor. Și dacă este vorba despre sectorul energetic, cum putem evalua blocarea de către partea azeră a furnizării de gaze și electricitate către Nagorno-Karabah din Armenia? Ca urmare, rezervelor de apă din Karabah li s-au adus daune uriașe rezervelor, deoarece toată apa din rezervoare a fost folosită la funcționarea turbinelor electrice. Și acum munca agricolă de primăvară este sub un mare semn de întrebare. Fiindcă veni vorba, au de suferit și numeroși consumatori azeri, zeci de mii de hectare de câmpuri și pășuni vor fi lipsite de irigații. Stepanakertul a avertizat deja Baku în legătură cu acest lucru", a spus Hanbabian.
Astfel, din faza confruntării purde de forță, situația trece în faza pretențiilor juridice reciproce.
Comentează