Banca Centrală a Suediei are nevoie de o recapitalizare de peste şapte miliarde de dolari

Banca Centrală a Suediei are nevoie de o recapitalizare de peste şapte miliarde de dolari

Banca Centrală a Suediei are nevoie de peste şapte miliarde de dolari pentru a acoperi pierderile înregistrate de pe urma programelor de relaxare cantitativă pe care le-a derulat, le-a spus marţi parlamentarilor guvernatorul Riksbank, Erik Thedeen, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

Riksbank are nevoie de o injecţie de capital de aproape 80 de miliarde de coroane (7,3 miliarde de dolari) numai pentru a readuce capitalizarea proprie la un nivelul de bază, potrivit rezultatelor preliminare ale unei analize privind poziţia sa financiară, le-a spus Erik Thedeen parlamentarilor din comisia de finanţe a legislativului suedez.

Oficialii băncii intenţionează să trimită Parlamentului o petiţie în acest sens în luna martie 2024, pe baza rezultatelor Riksbank în anul 2023, inclusiv o solicitare pentru capital suplimentar şi o "oportunitate pentru noi câştiguri".

Anunţul referitor la recapitalizarea de la Riksbank vine într-un moment în care băncile centrale din întreaga lume văd cum activele acumulate în perioada de inflaţie redusă îşi pierd din valoare. În zona euro, aceste pierderi generate de programele de relaxare cantitativă sunt cele mai semnificative în cazul Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank). Cu toate acestea, oficialii din zona euro rezistă la ideea necesităţii unor injecţii de capital, susţinând că astfel de goluri este posibile să fie temporare.

Analizele publicate de experţii Fondului Monetar Internaţional în luna iulie sugerează că astfel de pierderi pe termen scurt nu ar trebui să impună injecţii de capital din partea guvernelor. La începutul acestui an, preşedintele Băncii Reglementelor Internaţionale, Agustin Carstens a insistat că băncile centrale "pot funcţiona şi au şi funcţionat eficient" chiar şi cu un capital propriu negativ.

Riksbank a început să cumpere obligaţiuni guvernamentale în anul 2015, pentru a stimula inflaţia, şi pe parcurs a cumpărat şi alte tipuri de active pentru a susţine economia în perioada pandemiei. La momentul de vârf, adică la începutul lui 2022, Banca Centrală a Suediei deţinea obligaţiuni şi titluri de stat cu o valoare nominală de aproape 1.000 de miliarde de coroane (91 de miliarde de dolari). Riksbank a încetat achiziţiile la finele lui 2022 şi în luna aprilie a acestui an a început să vândă obligaţiuni guvernamentale.

În exerciţiul financiar 2022, Riksbank a înregistrat pierderi de 81 de miliarde de coroane, ceea ce i-a dus capitalizarea proprie până la un minus de 18 miliarde de coroane. Este vorba de o cifră mai mică decât ţinta de 60 de miliarde de coroane precum şi sub pragul de 20 de miliarde de coroane de la care Banca Centrală a Suediei trebuie să ceară Parlamentului o recapitalizare.

"O capitalizare proprie negativă nu afectează capacitatea Riksbank de a derula politica monetară pe termen scurt. Dar pentru a menţine încrederea într-o politică monetară independentă pe termen lung, este necesar ca Riksbank să fie independentă financiar, adică să aibă suficient capital şi câştiguri pentru a-şi acoperi costurile", le-a spus guvernatorul Erik Thedeen parlamentarilor.

Aceste pierderi au generat şi o dezbatere internă cu privire la politicile adoptate de Riksbank în perioada în care inflaţia era la un nivel scăzut, şi în care instituţia a menţinut dobânda de bază sub zero timp de cinci ani şi a cumpărat obligaţiuni guvernamentale pentru a provoca o creştere a preţurilor. Unii critici dau vina pe politica monetară ultrarelaxată a Băncii centrale pentru deprecierea coroanei suedeze în timp ce alţi susţin că ar fi fost mai bine ca Riksbank să fii dus dobânda de bază şi mai mult în teritoriul negativ în loc să cumpere obligaţiuni.