Premium
Specialiștii în economie dau verdictul. Efectele crizei de coronavirus se resimt deja, iar acestea vor continua și în lunile viitoare. Economia internă va resimți impactul șocului pandemiei îndeosebi în perioada martie-mai, dar România poate să evite un scenariu similar celui din 2009 dacă autoritățile responsabile cu implementarea politicii economice vor lansa rapid măsuri, arată o notă de cercetare a Băncii Transilvania, conform Mediafax.
Măsurile de susținere privesc investițiile în agricultură, industria alimentară și construcția și modernizarea infrastructurii critice, precizează analiștii băncii, după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat marți estimările provizorii cu privire la dinamica PIB-ului și componentelor în trimestrul IV și anul 2019. Spre deosebire de estimările provizorii comunicate pe 10 martie, INS a revizuit în sus evoluția consumului privat, investițiilor productive și exportului net și în jos dinamica consumului public și variației stocurilor.
Astfel, economia internă a accelerat în ultimul trimestru din 2019: ritm trimestrial de 1,5%, dinamică an/an de 4,3%. Comparativ cu estimările anterioare INS a majorat dinamica consumului gospodăriilor populației (de la 7,2% an/an la 7,3% an/an) și investițiilor productive (de la 15,2% an/an la 15,7% an/an).
De asemenea, contribuția cererii externe nete la dinamica anuală a PIB din T4 a fost ameliorată, pe fondul revizuirii semnificative în sus a ritmului exporturilor (de la 3,1% an/an la 6,4% an/an). Dinamica anuală a importurilor a fost revizuită în sus de la 6,2% la 7,3%.
Astfel, în 2019 economia României a consemnat un avans de 4,1%, în decelerare de la 4,4% în 2018 și, totodată, cea mai slabă evoluție din 2015.
Cererea internă a contribuit cu 5,7 puncte procentuale la dinamica anuală a PIB din 2019 (revizuire în jos de la 5,8 puncte procentuale), evoluție susținută de mix-ul relaxat de politici economice.
Se evidențiază majorarea investițiilor productive cu 18,2% an/an (cel mai bun ritm din 2007) (revizuire în sus de la 17,8% an/an), pe fondul ameliorării percepției de risc, nivelului redus al costurilor reale de finanțare și oportunităților de dezvoltare pe termen mediu din economia României.
De asemenea, consumul gospodăriilor populației (principala componentă a PIB) a consemnat un avans de 6% an/an în 2019 (revizuire în sus de la 5,9% an/an), evoluție susținută de climatul pozitiv din piața forței de muncă și din piața creditului.
Pe de altă parte, contribuția consumului guvernamental la dinamica anuală a PIB din 2019 a fost revizuită în jos, de la 1,2 puncte procentuale la 1 punct procentual.
Variația stocurilor a avut o contribuție de -2,9 puncte procentuale la ritmul anual al PIB din 2019 (estimările anterioare indicau -2,8 puncte procentuale).
Cererea externă netă a contribuit cu -1,6 puncte procentuale la ritmul anual al PIB din 2019 (revizuire în sus de la -1,7 puncte procentuale): exporturile au crescut cu 4,6% an/an (majorare de la 3,5% an/an), în timp ce importurile s-au majorat cu 8% an/an (estimările anterioare indicau un avans de 7.2% an/an).
Analiza din perspectiva ofertei agregate evidențiază majorarea sectorului de construcții cu 17,3% an/an în 2019, evoluție susținută de majorarea veniturilor populației, nivelului redus al costurilor reale de finanțare și ameliorarea investițiilor publice.
De asemenea, ramura IT&C a consemnat un avans de 8,1% an/an în 2019, dinamică susținută de intensificarea digitalizării în economia mondială și economia europeană.
Totodată, ramura ciclică comerț cu ridicata și cu amănuntul/repararea autovehiculelor și motocicletelor/transport și depozitare/hoteluri și restaurante a crescut cu 5,1% an/an în 2019, evoluție susținută de climatul pozitiv din piața forței de muncă și din piața creditului.
Nu în ultimul rând, componenta tranzacții imobiliare a consemnat un avans de 5,7% an/an.
Pe de altă parte, sectorul primar a scăzut cu 3,2% an/an, pe fondul climatului meteorologic nefavorabil.
De asemenea, industria s-a diminuat cu 1,5% an/an, în contextul provocărilor cu care s-a confruntat industria europeană (inclusiv tensiunile comerciale internaționale).
